În Austria, o exploatare de suprafață a unor roci asemănătoare celor identificate la Valea Dobra funcționează încă de la începutul secolului al XIX-lea. La Rășinari, compania Mineral Proiect Invest propune o exploatare modernă, dezvoltată etapizat, cu transport electric al minereului, o suprafață de intervenție limitată și prelucrarea resursei în România. Proiectul, estimat la peste 400 de milioane de euro în scenariul său complet, ar putea transforma județul Sibiu într-un centru industrial important pentru producția europeană de compuși ai magneziului.
În landul Stiria din Austria, între localitățile Kraubath și St. Lorenzen, funcționează cariera PRONAT Preg, unde rocile ultramafice sunt exploatate de peste 200 de ani. Este una dintre exploatările care oferă o perspectivă interesantă asupra posibilităților de valorificare economică a unor resurse geologice asemănătoare celor existente în Mărginimea Sibiului.
Cariera austriacă extrage dunite, peridotite și alte roci, inclusiv unele serpentinizate, care sunt utilizate în construcții, la producerea asfaltului, a betonului rezistent la temperaturi ridicate și a balastului pentru căile ferate. Exploatarea beneficiază de infrastructură industrială, instalații de prelucrare și conexiuni de transport feroviar.
La Rășinari, compania Mineral Proiect Invest SA propune însă un model industrial diferit. Nu este vorba doar despre extragerea rocii și comercializarea acesteia ca material brut, ci despre construirea unui lanț economic care să transforme resursa minerală în produse industriale cu valoare adăugată ridicată.
Diferența este importantă atât pentru economia județului Sibiu, cât și pentru România, într-o perioadă în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de importurile de materii prime strategice.
O resursă de peste 50 de milioane de tone, valorificată în România
Zăcământul de la Valea Dobra conține, potrivit datelor prezentate de investitor, peste 50 de milioane de tone de roci magnezitice, respectiv serpentine magneziene. Cercetările geologice indicate de companie au evidențiat un conținut de aproximativ 220–240 de kilograme de magneziu la fiecare tonă de rocă.
În septembrie 2026, Mineral Proiect Invest a obținut licența de concesiune pentru exploatarea resursei. Licența nr. 29.694/2026 a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie și publicată în Monitorul Oficial din 7 septembrie.
Investitorul intenționează să valorifice roca prin obținerea unor produse precum oxidul de magneziu și hidroxidul de magneziu, utilizate în industria materialelor refractare, în protecția mediului și în numeroase procese industriale. În etapele ulterioare, proiectul ar putea fi extins către producerea magneziului metalic.
Prin această abordare, materia primă nu ar urma să fie doar extrasă și exportată, ci prelucrată în România, ceea ce ar permite păstrarea unei părți mai mari din valoarea economică a resursei în economia națională.
O carieră dezvoltată gradual, nu o exploatare de mari dimensiuni deschisă din primul an
Unul dintre elementele importante ale proiectului prezentat public de MPI este dezvoltarea etapizată a exploatării de la Valea Dobra.
Potrivit scenariului prezentat comunității, suprafața carierei ar urma să crească gradual, în funcție de ritmul activităților miniere.
În primul an, investitorul estimează o suprafață cuprinsă între 0,5 și 3 hectare. După cinci ani, aceasta ar putea ajunge la 3–3,7 hectare, după zece ani la aproximativ 3,7–5,3 hectare, iar după douăzeci de ani la circa 6,8 hectare.
Așadar, în scenariul prezentat pentru două decenii, suprafața estimată a exploatării ar fi de 68.000 de metri pătrați, echivalentul unui pătrat cu latura de aproximativ 260 de metri.
Prin comparație, fotografiile exploatării PRONAT Preg din Austria prezintă o carieră dezvoltată de-a lungul a peste două secole, cu numeroase trepte de extracție și suprafețe extinse de rocă expusă.
Nu există însă date publice suficient de detaliate pentru compararea directă a suprafeței totale a exploatării austriece cu cea proiectată la Rășinari.
Avantajul modelului propus de MPI este tocmai extinderea graduală, care ar permite corelarea activității de extracție cu necesarul de materie primă al uzinei și cu lucrările de refacere a terenului.
Compania susține că a optimizat configurația proiectului astfel încât, în scenariul de dezvoltare la douăzeci de ani, exploatarea să nu intersecteze fondul forestier.
Aceste estimări vor trebui confirmate prin documentațiile tehnice și de mediu aferente autorizării.
Transport electric pe cablu, în locul unui flux continuu de camioane grele
O altă particularitate importantă a proiectului de la Valea Dobra este soluția propusă pentru transportul minereului.
În exploatările clasice de suprafață, cantitățile mari de rocă sunt transportate frecvent cu autocamioane grele, pe drumuri tehnologice sau publice. Acest lucru presupune consum de combustibil, emisii și un anumit nivel de zgomot și pulberi.
MPI propune transportul minereului de la carieră printr-un sistem electric pe cablu, cu gondole închise, pe o distanță de aproximativ 2,4 kilometri. Capacitatea proiectată este de circa 150 de tone pe oră.
Roca ar urma să fie supusă concasării primare în zona exploatării, după care ar fi transportată la un punct logistic. De acolo, ar urma să fie preluată de basculante electrice acoperite pentru transportul către uzina de procesare.
Utilizarea gondolelor închise poate contribui la reducerea dispersiei pulberilor în timpul transportului. În același timp, acționarea electrică elimină emisiile directe de gaze de eșapament ale unui sistem clasic de transport cu motoare diesel.
Este o soluție tehnologică ce ar putea reduce semnificativ necesitatea transportului rutier greu în zona de munte, comparativ cu o exploatare care utilizează exclusiv autocamioane.
Impactul efectiv va depinde de realizarea și funcționarea instalațiilor, de consumul energetic și de măsurile de protecție prevăzute în proiectul final.
Extracție fără procesare chimică în cariera de la Rășinari
Un aspect important pentru locuitorii comunei Rășinari este separarea dintre activitatea minieră și cea de procesare industrială.
Potrivit proiectului prezentat de MPI, la Valea Dobra vor avea loc extracția rocii, concasarea primară și pregătirea materialului pentru transport.
Procesarea chimică necesară obținerii compușilor de magneziu este prevăzută într-o uzină distinctă, care va fi amplasată în zona Sibiului.
Astfel, în perimetrul carierei nu sunt prevăzute instalațiile de procesare chimică a minereului.
Această separare este relevantă deoarece limitează tipurile de operațiuni industriale desfășurate în zona de extracție și permite evaluarea distinctă a impactului carierei și al uzinei.
Amplasamentul uzinei se află în prezent în curs de selecție, după ce compania a anunțat la 1 octombrie 2026 reevaluarea locației planificate anterior în zona Săliște.
Investiție românească de peste 400 de milioane de euro
Dincolo de componenta minieră, proiectul MPI Magnesium este prezentat ca o investiție industrială integrată, dezvoltată de o companie cu capital integral românesc.
Valoarea cumulată estimată depășește 400 de milioane de euro în scenariul de dezvoltare completă, care include atât exploatarea de la Valea Dobra, cât și construirea capacităților industriale de procesare.
Investiția ar putea genera locuri de muncă directe, contracte pentru firme specializate în construcții și servicii industriale, activități de mentenanță și noi oportunități pentru furnizorii locali.
Pentru economia județului Sibiu, o asemenea investiție ar putea contribui la diversificarea activităților industriale și la dezvoltarea unor competențe noi în domeniul prelucrării mineralelor.
MPI beneficiază și de experiența unor companii românești de inginerie și infrastructură, printre care Electromontaj, Emfor, Iproeb și Electrotehnica EM. Potrivit datelor comunicate de investitor, aceste societăți au înregistrat în anul 2025 o cifră de afaceri cumulată de peste 250 de milioane de euro și au împreună peste 1.650 de angajați.
Aceste date reflectă experiența industrială a companiilor implicate, dar nu reprezintă numărul locurilor de muncă ce vor fi create efectiv la Rășinari. Acesta va trebui precizat în etapele următoare ale proiectului.
Magneziul, o resursă strategică pentru industria europeană
Importanța proiectului depășește nivelul județean.
Magneziul este o materie primă importantă pentru industria europeană, fiind utilizat în domenii precum producția de automobile, aeronautica, electronica și fabricarea unor aliaje metalice.
Uniunea Europeană încearcă să își reducă dependența de importurile de materii prime critice și să dezvolte noi capacități de extracție și procesare pe teritoriul statelor membre.
Regulamentul european privind materiile prime critice urmărește consolidarea securității aprovizionării și creșterea capacităților industriale europene.
În acest context, proiectul de la Valea Dobra ar putea contribui la dezvoltarea unui lanț european de producție a compușilor de magneziu, pornind de la o resursă extrasă în România.
Compania prezintă MPI Magnesium drept primul proiect industrial integrat de acest tip din Uniunea Europeană ajuns într-o etapă atât de avansată a dezvoltării.
Dacă investiția va fi realizată integral, o parte importantă a valorii economice generate de resursa minerală ar putea rămâne în România, în loc să fie transferată către alte țări prin exportul materiei prime neprelucrate.
Experiența Austriei arată că mineritul de suprafață poate susține activități economice pe termen lung
Exploatarea PRONAT Preg reprezintă un exemplu de continuitate industrială. Activitatea minieră desfășurată în zonă de peste două secole arată că exploatarea unor asemenea roci poate susține o activitate economică de lungă durată atunci când există cerere pentru produsele obținute, infrastructură și capacități de procesare.
Operatorul austriac pune accent pe calitatea rocii, tehnologia de pregătire a materialului, infrastructura de transport și controlul producției.
La Rășinari, investiția propusă urmărește un obiectiv industrial mai complex decât producerea agregatelor pentru construcții: transformarea unei resurse minerale în compuși industriali de înaltă puritate și, eventual, în magneziu metalic.
Modelul proiectat include transport electric pe cablu, dezvoltarea graduală a carierei și separarea extracției de procesarea chimică.
Aceste soluții pot reprezenta avantaje tehnologice față de unele modele convenționale de exploatare, dar rezultatele lor concrete trebuie demonstrate prin studiile de mediu și prin funcționarea efectivă a instalațiilor.
O oportunitate economică ce trebuie evaluată pe baza proiectului real
Discuțiile din Rășinari și din celelalte localități ale Mărginimii Sibiului privind viitoarea exploatare sunt firești pentru o investiție care presupune modificarea unei părți din peisajul natural.
Orice exploatare de suprafață produce asemenea modificări, iar exemplele din Austria confirmă acest lucru. Dar dimensiunea efectelor diferă în funcție de suprafața exploatată, tehnologia utilizată, ritmul extracției și măsurile de protecție și refacere a mediului.
În cazul proiectului de la Valea Dobra, investitorul a prezentat o serie de soluții care urmăresc limitarea acestor efecte: o carieră dezvoltată etapizat, transport electric în recipiente închise, lipsa procesării chimice în zona de extracție și o configurație care, potrivit companiei, ar evita afectarea fondului forestier în scenariul de douăzeci de ani.
În paralel, potențialele beneficii economice sunt importante: investiții industriale, locuri de muncă, noi oportunități pentru firmele locale, venituri bugetare și valorificarea în România a unei materii prime strategice.
Licența minieră a fost obținută, dar realizarea proiectului depinde în continuare de autorizările necesare, de evaluarea impactului asupra mediului și de finalizarea soluțiilor tehnice.
Comparația cu Austria arată că exploatarea unor asemenea resurse nu este o noutate în Europa. Particularitatea proiectului de la Rășinari constă în încercarea de a combina extracția cu tehnologii moderne de transport și cu dezvoltarea unei industrii de procesare în România.
Dacă avantajele prezentate public vor fi confirmate prin documentațiile tehnice și transpuse în practică, Valea Dobra ar putea deveni nu doar un perimetru de extracție, ci punctul de plecare al unei noi investiții industriale importante pentru județul Sibiu.
