Veste bună și veste proastă de pe șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești. Constructorii turci au reușit duminică să străpungă și a doua galerie a tunelului Boița 1, însă lucrările pe întregul tronson Boița–Cornetu sunt serios limitate de lipsa acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor de construire. Directorul CNAIR, Cristian Pistol, recunoaște că, din această cauză, constructorii pot executa doar aproximativ 45% din activitățile prevăzute în contract. În prezent, stadiul fizic general al secțiunii este de numai 16%.
Anunțul a fost făcut duminică, 11 octombrie, de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, și a fost preluat de agenția națională de presă AGERPRES.
Constructorii turci din asocierea Mapa–Cengiz au finalizat străpungerea celei de-a doua galerii a tunelului Boița 1, cu o lungime de 264 de metri. Prima galerie, de 247 de metri, fusese străpunsă în 20 iulie 2026.
Finalizarea excavațiilor nu înseamnă însă că tunelul este gata. Urmează realizarea căptușelii interioare și celelalte lucrări necesare punerii în funcțiune.
Potrivit CNAIR, stadiul fizic al lucrărilor la tunelul Boița 1 a ajuns la 45,11%.
Lipsa acordului de mediu ține o mare parte a șantierului în așteptare
Dincolo de progresul înregistrat la tuneluri, declarațiile directorului CNAIR scot la iveală o problemă mult mai importantă pentru finalizarea autostrăzii.
Constructorii nu pot lucra pe întreaga lungime a tronsonului Boița–Cornetu, deoarece nu au fost obținute toate documentele necesare.
În prezent, activitățile sunt limitate la sectoarele pentru care există deja autorizații de construire.
Conform declarațiilor lui Cristian Pistol, în lipsa acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor pentru întregul șantier, asocierea Mapa–Cengiz poate executa numai aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract.
Asta înseamnă că aproximativ 55% din activitățile contractate nu pot fi executate în actualele condiții de autorizare, indiferent de numărul muncitorilor sau al utilajelor mobilizate.
CNAIR susține că a depus documentația necesară revizuirii acordului de mediu la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) încă din 12 august 2026.
Au trecut astfel două luni de la depunerea documentelor, fără ca procedura să fie finalizată, potrivit situației prezentate de directorul CNAIR.
Pentru reluarea lucrărilor pe toate sectoarele este necesară finalizarea procedurilor de mediu și emiterea autorizațiilor de construire corespunzătoare.
Peste 700 de muncitori și 162 de utilaje. Progresul general este de doar 16%
Pe șantierul secțiunii Boița–Cornetu sunt mobilizați în prezent 708 muncitori și 162 de utilaje.
Lucrările continuă la tuneluri, viaducte, terasamente și consolidări, acolo unde există autorizații.
La celelalte două tuneluri importante aflate în execuție situația este următoarea:
Tunelul Robești, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, are ambele galerii străpunse, iar stadiul fizic al lucrărilor este de 39,48%. Constructorii realizează hidroizolația și căptușeala interioară.
Tunelul Balota, cu o lungime de 500 de metri, se află într-o etapă mai puțin avansată. Stadiul fizic este de 13,69%, fiind executate lucrări de excavare și consolidare a galeriilor.
Deși la unele obiective se înregistrează progrese, întregul tronson Boița–Cornetu are un stadiu fizic de aproximativ 16%.
Contract de 4,25 miliarde de lei pentru numai 31 de kilometri
Secțiunea Boița–Cornetu este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești.
Tronsonul măsoară 31,33 kilometri și traversează o zonă montană complicată, cu versanți abrupți și numeroase obstacole naturale.
Proiectul prevede construirea a șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri, precum și 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime totală de aproximativ 11 kilometri.
Valoarea contractului atribuit asocierii Mapa–Cengiz este de 4,25 miliarde de lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport.
Autostrada Sibiu–Pitești este o investiție strategică, fiind prima legătură rutieră de mare viteză care va traversa Carpații și va conecta direct Transilvania de sudul țării.
Cine răspunde pentru întârzierea autorizațiilor?
Situația prezentată de CNAIR ridică întrebări privind coordonarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România.
Deși lucrările avansează pe sectoarele autorizate, constructorii nu au încă posibilitatea legală de a executa integral activitățile prevăzute în contract.
Nu este clar cât va mai dura revizuirea acordului de mediu, când vor fi emise autorizațiile lipsă și dacă actualele blocaje vor modifica graficul de execuție.
De asemenea, trebuie clarificat dacă documentația depusă în august este completă sau dacă autoritatea de mediu a solicitat explicații și completări suplimentare.
Aceste aspecte sunt esențiale pentru stabilirea eventualelor responsabilități și pentru evaluarea riscului de întârziere a autostrăzii.
Străpungerea celei de-a doua galerii a tunelului Boița 1 reprezintă un progres important. Dar, până la deblocarea autorizațiilor, constructorii continuă să lucreze doar pe o parte a șantierului, iar termenul de finalizare a întregului tronson rămâne dependent și de rezolvarea procedurilor administrative.
<!– /tunelul Boița 1 a ajuns la 45,11%.Lipsa acordului de mediu ține o mare parte a șantierului în așteptare
Dincolo de progresul înregistrat la tuneluri, declarațiile directorului CNAIR scot la iveală o problemă mult mai importantă pentru finalizarea autostrăzii.
Constructorii nu pot lucra pe întreaga lungime a tronsonului Boița–Cornetu, deoarece nu au fost obținute toate documentele necesare.
În prezent, activitățile sunt limitate la sectoarele pentru care există deja autorizații de construire.
Conform declarațiilor lui Cristian Pistol, în lipsa acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor pentru întregul șantier, asocierea Mapa–Cengiz poate executa numai aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract.
Asta înseamnă că aproximativ 55% din activitățile contractate nu pot fi executate în actualele condiții de autorizare, indiferent de numărul muncitorilor sau al utilajelor mobilizate.
CNAIR susține că a depus documentația necesară revizuirii acordului de mediu la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) încă din 12 august 2026.
Au trecut astfel două luni de la depunerea documentelor, fără ca procedura să fie finalizată, potrivit situației prezentate de directorul CNAIR.
Pentru reluarea lucrărilor pe toate sectoarele este necesară finalizarea procedurilor de mediu și emiterea autorizațiilor de construire corespunzătoare.
Peste 700 de muncitori și 162 de utilaje. Progresul general este de doar 16%
Pe șantierul secțiunii Boița–Cornetu sunt mobilizați în prezent 708 muncitori și 162 de utilaje.
Lucrările continuă la tuneluri, viaducte, terasamente și consolidări, acolo unde există autorizații.
La celelalte două tuneluri importante aflate în execuție situația este următoarea:
Tunelul Robești, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, are ambele galerii străpunse, iar stadiul fizic al lucrărilor este de 39,48%. Constructorii realizează hidroizolația și căptușeala interioară.
Tunelul Balota, cu o lungime de 500 de metri, se află într-o etapă mai puțin avansată. Stadiul fizic este de 13,69%, fiind executate lucrări de excavare și consolidare a galeriilor.
Deși la unele obiective se înregistrează progrese, întregul tronson Boița–Cornetu are un stadiu fizic de aproximativ 16%.
Contract de 4,25 miliarde de lei pentru numai 31 de kilometri
Secțiunea Boița–Cornetu este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești.
Tronsonul măsoară 31,33 kilometri și traversează o zonă montană complicată, cu versanți abrupți și numeroase obstacole naturale.
Proiectul prevede construirea a șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri, precum și 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime totală de aproximativ 11 kilometri.
Valoarea contractului atribuit asocierii Mapa–Cengiz este de 4,25 miliarde de lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport.
Autostrada Sibiu–Pitești este o investiție strategică, fiind prima legătură rutieră de mare viteză care va traversa Carpații și va conecta direct Transilvania de sudul țării.
Cine răspunde pentru întârzierea autorizațiilor?
Situația prezentată de CNAIR ridică întrebări privind coordonarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România.
Deși lucrările avansează pe sectoarele autorizate, constructorii nu au încă posibilitatea legală de a executa integral activitățile prevăzute în contract.
Nu este clar cât va mai dura revizuirea acordului de mediu, când vor fi emise autorizațiile lipsă și dacă actualele blocaje vor modifica graficul de execuție.
De asemenea, trebuie clarificat dacă documentația depusă în august este completă sau dacă autoritatea de mediu a solicitat explicații și completări suplimentare.
Aceste aspecte sunt esențiale pentru stabilirea eventualelor responsabilități și pentru evaluarea riscului de întârziere a autostrăzii.
Străpungerea celei de-a doua galerii a tunelului Boița 1 reprezintă un progres important. Dar, până la deblocarea autorizațiilor, constructorii continuă să lucreze doar pe o parte a șantierului, iar termenul de finalizare a întregului tronson rămâne dependent și de rezolvarea procedurilor administrative.
