Memoria Lucreției Ciobanu, una dintre cele mai importante interprete ale folclorului românesc, a fost celebrată sâmbătă, 24 octombrie, la Topârcea și Ocna Sibiului. Evenimentele au fost organizate cu prilejul împlinirii a 102 ani de la nașterea artistei, cunoscută publicului drept „Doamna Munților”. La manifestări au participat membri ai familiei, personalități culturale și reprezentanți ai comunităților locale.
În satul Topârcea, locul în care Lucreția Ciobanu s-a născut la 27 octombrie 1924, a fost dezvelită o placă comemorativă în memoria artistei. Ceremonia a inclus și o slujbă de pomenire, în prezența a peste 150 de participanți.
Totodată, așezământul cultural din Topârcea a primit numele „Lucreția Ciobanu”, ca recunoaștere a contribuției pe care interpreta a avut-o la promovarea cântecului popular românesc și a tradițiilor din zona Sibiului.
Simpozion la Ocna Sibiului și o întâlnire simbolică prin inteligența artificială
Manifestările au continuat la Centrul Cultural din Ocna Sibiului, unde a fost organizat simpozionul „Doamna Munților și ecoul viitorului”.
Printre invitați s-au numărat etnomuzicologii Elise Stan și Grigore Leșe, cercetătorul Ilie Moise și muzicologul Vasile Bebeșelea, care au evocat personalitatea artistică a Lucreției Ciobanu și contribuția sa la conservarea folclorului autentic.
Un moment inedit l-a reprezentat lansarea chatbotului „Lucreția Ciobanu”, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, prin tehnologia AiRox. Proiectul propune o modalitate modernă de valorificare a moștenirii culturale a artistei.
Grigore Leșe a fost primul care a testat chatbotul, adresându-i întrebarea „Cum vă este inima?”. Răspunsul generat a inclus o poezie scrisă de fiica Lucreției Ciobanu, într-un dialog simbolic între trecut și tehnologia prezentului.
Familia artistei, prezentă la evenimente. Gabriela Tuță duce mai departe cântecele „Doamnei Munților”
La manifestări au participat fiica artistei, Rodica Mioara Stoica Ciobanu, nepoții și strănepotul acesteia, alături de reprezentanți ai instituțiilor culturale și ai comunităților locale.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu a fost reprezentat de managerul Silvia Macrea. Instituția a contribuit la eveniment prin punerea la dispoziție a unor filmări de arhivă cu Lucreția Ciobanu.
Un rol important în păstrarea moștenirii muzicale a artistei îl are interpreta Gabriela Tuță, căreia Lucreția Ciobanu i-a încredințat cântecele sale. Aceasta continuă să promoveze repertoriul „Doamnei Munților” și tradițiile muzicale ale zonei Sibiului.
Evenimentele au fost organizate de Primăria Ocna Sibiului, Asociația Culturală „Samuil Micu Klein” și Grupul de inițiativă pentru omagierea memoriei Lucreției Ciobanu.
Documente de arhivă despre viața unei artiste care a dus cântecul sibian peste Ocean
Programul cultural a inclus și expoziția „Lucreția Ciobanu. Rădăcini în Mărginimea Sibiului”, realizată cu sprijinul Arhivelor Naționale.
Printre documentele prezentate se află înregistrarea nașterii artistei, consemnată în registrul bisericesc din Topârcea, precum și o fotografie din 1975, în care Lucreția Ciobanu apare alături de consătenii săi, la sărbătoarea „Fiii satului”.
Născută Lucreția Arcaș, artista s-a afirmat pe scena folclorului românesc în anul 1953, când a fost laureată a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților.
Repertoriul său, dominat de doine ardelenești, cântece păstorești și melodii tradiționale din zona Sibiului, i-a adus supranumele de „Doamna Munților”.
Printre cântecele care au consacrat-o se numără „Pleacă oile la munte”, „Codrule, bătrânule”, „Ridică-te negură” și „Cine n-are dor pe vale”.
De-a lungul carierei, Lucreția Ciobanu a susținut spectacole în țară și în străinătate, inclusiv în Statele Unite ale Americii și Canada, promovând cântecul popular din zona Sibiului în fața publicului internațional.
În 2013 a primit titlul de Cetățean de Onoare al județului Sibiu.
Lucreția Ciobanu s-a stins din viață la 30 septembrie 2015, la București, la vârsta de 90 de ani. La 11 ani de la dispariția sa, cântecele, înregistrările și amintirile păstrate de familie și de comunitatea natală continuă să ducă mai departe moștenirea uneia dintre vocile reprezentative ale folclorului românesc.
