Proiectul minier din perimetrul Valea Dobra, comuna Rășinari, prevede excavarea a 3,368 milioane de tone de roci magnezitice în 20 de ani, pentru utilizare ca rocă industrială și de construcție. Studiul de fezabilitate nu propune obținerea oxidului de magneziu, precizează autoritatea minieră într-un răspuns transmis SIBIU INDEPENDENT. Potrivit scenariului prezentat anterior de investitor, cariera ar urma să ocupe aproximativ 0,74% din perimetrul licențiat în primele două decenii.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon – ANRMPSG a răspuns solicitării adresate de redacția SIBIU INDEPENDENT în 30 septembrie, prin care am cerut documentele care au stat la baza acordării licenței pentru societatea MINERAL PROIECT INVEST S.A.
Răspunsul, datat 2 noiembrie 2026, oferă informații despre cantitatea prevăzută pentru excavare, suprafața perimetrului și condițiile autorizării. Autoritatea a refuzat însă comunicarea integrală a licenței și a documentațiilor tehnice, invocând confidențialitatea.
Rocă industrială și de construcție, fără obținerea oxidului de magneziu
Potrivit ANRMPSG, studiul de fezabilitate fundamentează exploatarea și valorificarea primară a resurselor și rezervelor geologice de roci magnezitice, denumite în documente „serpentine magneziene”, pentru o perioadă de 20 de ani.
Autoritatea precizează explicit că utilizarea prevăzută este cea de rocă industrială și de construcție, „fără să propună obținerea și valorificarea oxidului de magneziu (MgO) din aceste roci”.
Pentru perioada de 20 de ani, documentația prevede excavarea unei cantități totale de 3.368.000 de tone de rocă.
Resursele și rezervele zăcământului au fost verificate și înregistrate de autoritate printr-un document emis în 27 martie 2026, pentru situația existentă la 1 ianuarie 2026.
Aproximativ 0,74% din perimetrul licențiat ar urma să fie ocupat de carieră în primii 20 de ani
ANRMPSG comunică o suprafață de 9,152 kilometri pătrați, echivalentul a 915,2 hectare, pentru perimetrul de exploatare Valea Dobra, situat pe teritoriul comunei Rășinari. Aceasta reprezintă întinderea perimetrului licențiat, nu suprafața care ar urma să fie excavată integral.
Potrivit scenariului prezentat de investitor și descris de SIBIU INDEPENDENT în articolul publicat pe 8 octombrie, cariera s-ar dezvolta treptat: între 0,5 și 3 hectare în primul an, între 3 și 3,7 hectare după cinci ani, între 3,7 și 5,3 hectare după zece ani și aproximativ 6,8 hectare după 20 de ani. Estimările trebuie confirmate prin documentațiile aferente autorizării.
Raportată la cele 915,2 hectare ale perimetrului licențiat, suprafața de 6,8 hectare reprezintă aproximativ 0,74% din total. Ca întindere, cei 68.000 de metri pătrați ar echivala cu un pătrat cu latura de aproximativ 261 de metri. Comparația descrie suprafața, fără să indice forma sau adâncimea viitoarei cariere.
Distincția dintre perimetrul licențiat și cariera propriu-zisă a fost explicată și în materialul SIBIU INDEPENDENT din 9 octombrie, despre istoria mineritului la Rășinari, în care era indicată o dezvoltare graduală până la aproximativ șapte hectare în primele două decenii.
Răspunsul primit acum de la ANRMPSG confirmă întinderea perimetrului licențiat, însă nu precizează distinct suprafața efectivă a carierei. Estimarea de 6,8–7 hectare provine, așadar, din informațiile prezentate anterior de dezvoltator.
Câtă rocă înseamnă: echivalentul unui teren de fotbal acoperit cu un volum compact înalt de circa 180 de metri
Pentru a înțelege ordinul de mărime, cele 3,368 milioane de tone pot fi transformate orientativ într-un volum de aproximativ 1,3 milioane de metri cubi de rocă compactă. Calculul folosește o densitate ipotetică de 2,6 tone pe metru cub, situată în intervalul de 2,5–2,7 raportat în literatura de specialitate pentru serpentinite. Densitatea efectivă a rocii de la Valea Dobra nu este precizată în răspunsul autorității.
Dacă acest volum compact ar avea la bază un teren de fotbal de 105 metri lungime și 68 de metri lățime, ar ajunge la o înălțime de aproximativ 180 de metri. Aceasta este echivalența pentru întreaga cantitate prevăzută în 20 de ani. Împărțită uniform pe două decenii, cantitatea anuală ar echivala cu un strat de rocă de aproximativ 9 metri grosime pe același teren.
Comparația este strict una de volum. Nu reprezintă adâncimea proiectată a carierei și nici dimensiunea unei viitoare halde. De asemenea, cantitatea indicată de autoritate reprezintă rocă, nu magneziu sau oxid de magneziu.
Licența a intrat în vigoare pe 7 septembrie. Exploatarea necesită autorizare
Documentele transmise redacției arată etapele aprobării: Comitetul de Reglementare a avizat în unanimitate emiterea ordinului în ședința din 25 august 2026, iar licența a fost încheiată între autoritate și MINERAL PROIECT INVEST S.A. pe 26 august.
Referatul de aprobare a fost întocmit în 28 august, iar Ordinul nr. 529 a fost emis în 3 septembrie 2026, sub semnătura președintei autorității, Adriana Petcu. Potrivit răspunsului oficial, licența a intrat în vigoare pe 7 septembrie 2026, la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.
Pentru începerea efectivă a activităților miniere este necesară o autorizație emisă de ANRMPSG. Autoritatea precizează că termenul legal pentru autorizare este de până la 360 de zile de la intrarea în vigoare a licenței, perioadă în care titularul trebuie să obțină toate actele de reglementare de la instituțiile implicate.
Instituția avertizează că neîndeplinirea obligațiilor privind autorizarea și termenul de începere a activităților conduce la anularea licenței, în condițiile indicate în răspuns.
Documentul transmis redacției nu confirmă emiterea autorizației de începere a activităților miniere și nu enumeră individual avizele deja obținute de companie.
Licența și studiile tehnice nu au fost comunicate redacției
SIBIU INDEPENDENT a solicitat copii integrale ale licenței, anexelor, studiilor și documentelor analizate înaintea aprobării, precum și minuta ședinței Comitetului de Reglementare.
ANRMPSG a transmis referatul de aprobare, un extras al hotărârii Comitetului și ordinul de aprobare. Pentru hotărâre, instituția a explicat că ședința a inclus și un alt subiect, fără legătură cu solicitarea redacției.
În schimb, autoritatea a refuzat comunicarea licenței și a anexelor, invocând prevederile Legii minelor și clauzele de confidențialitate. Același regim a fost invocat pentru documentațiile tehnico-economice, nota de fundamentare și minuta ședinței.
La întrebarea dacă au fost impuse condiții suplimentare companiei, ANRMPSG a precizat că, în etapa negocierii și aprobării licenței, nu au fost formulate condiții speciale, în afara celor care rezultă din legislația minieră.
