Costul creditării, întârzierile la plata constructorilor, investițiile publice rămase neterminate, neregulile descoperite de Curtea de Conturi și incertitudinea privind proiectele care vor urma după PNRR au fost principalele teme ale primului panel al conferinței „Construcții & Capital” de la Sibiu. BNR, Ministerul Finanțelor, Curtea de Conturi și reprezentanții marilor companii de construcții au prezentat perspective diferite asupra aceleiași probleme: lipsa de predictibilitate.

Primul panel al celei de-a doua ediții a conferinței „Construcții & Capital” a avut ca temă costul instabilității economice pentru sectorul construcțiilor și bilanțul perioadei PNRR.

La discuții au participat Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Mirela Călugăreanu, președintele Curții de Conturi a României, Mircea Bulboacă, vicepreședinte FPSC și președinte Grup CON-A, și Guido Retter, CEO Retter Group.

De la primul panel au lipsit Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Lucian Croitoru: Dobânda lovește construcțiile din două părți

Lucian Croitoru a atras atenția că, înainte de a discuta despre programele guvernamentale, trebuie privit rolul sectorului privat în dezvoltarea economiei.

În cazul construcțiilor, acesta a explicat că efectele dobânzilor ridicate sunt resimțite mai puternic decât în alte domenii.

Motivul este simplu: constructorul se împrumută pentru realizarea investiției, iar beneficiarul final se împrumută, la rândul său, pentru a cumpăra produsul. Exemplul cel mai clar este piața locuințelor.

Creșterea costului banilor lovește astfel simultan în compania care construiește și în clientul care cumpără.

Croitoru a arătat că rata de politică monetară se menține la 6,5%, într-un context pe care l-a caracterizat drept complicat atât intern, cât și internațional.

O eventuală reducere a dobânzii nu va veni automat după o singură lună în care inflația coboară sub rata de politică monetară. Este nevoie ca această evoluție să se dovedească sustenabilă.

În același timp, reprezentantul BNR a remarcat contribuția importantă pe care sectorul construcțiilor o are la dinamica economiei românești.

Ministerul Finanțelor: Trezoreria plătește imediat ce primește ordinul

Una dintre cele mai importante teme pentru constructorii din sală a fost plata lucrărilor executate pentru stat.

Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și coordonator al activității de trezorerie, a explicat că problema nu apare la momentul în care ordinul ajunge efectiv în Trezorerie.

„Plata se face exact în ziua în care primim ordinul de plată. Trezoreria decontează imediat. Important este când ajunge acest ordin de plată la Trezorerie”, a spus György.

Ministerul Finanțelor nu este parte în contractul dintre instituția publică și constructor și nu poate influența direct clauzele contractuale sau circuitul anterior al documentelor.

Secretarul de stat a amintit însă mecanismele introduse pentru reducerea arieratelor instituțiilor publice.

În administrația locală, autoritățile care acumulează arierate și nu le reduc pot ajunge să aibă blocate o parte dintre resursele primite de la bugetul de stat.

Acest sistem ar fi contribuit, potrivit reprezentantului Ministerului Finanțelor, la creșterea disciplinei financiare a autorităților locale.

Proiectele începute trebuie terminate. Exemplul Vâlcea–Vâlcele

Attila György a susținut că investițiile trebuie protejate inclusiv într-o perioadă în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar.

Aceste cheltuieli produc efecte economice pe termen mediu și lung și generează ulterior venituri pentru buget.

Prioritatea trebuie acordată fondurilor nerambursabile și proiectelor deja începute, mai ales celor apropiate de finalizare.

Secretarul de stat a dat exemplul căii ferate Vâlcea–Vâlcele, proiect început cu decenii în urmă, pentru care au fost cheltuiți bani și pentru care există în continuare costuri, fără ca investiția să producă beneficiile pentru care a fost concepută.

„Dacă ar fi fost finalizată, atunci poate aveam opțiuni suplimentare”, a spus György, explicând că verificase înaintea deplasării la Sibiu posibilitatea de a ajunge cu trenul.

Curtea de Conturi: lucrări neexecutate, dar acceptate la plată

Mirela Călugăreanu, președintele Curții de Conturi a României, a prezentat o parte dintre neregulile identificate în auditarea investițiilor publice.

Unele autorități nu au inclus corespunzător obiectivele de investiții în programele anexate bugetelor.

Au existat însă și situații în care au fost acceptate la plată lucrări care nu fuseseră executate și care nici măcar nu reprezentau avansuri pentru viitoare lucrări.

Auditorii au identificat și cazuri în care garanția de bună execuție nu fusese constituită în cuantumul legal.

Au fost constatate probleme privind documentele care trebuie să ateste recepția lucrărilor facturate, dar și neconformități în actualizarea prețurilor contractelor de achiziție publică.

Președintele Curții de Conturi a atras atenția că performanța unei investiții publice nu poate fi măsurată doar prin suma cheltuită.

Trebuie analizat ce produce investiția, ce schimbă efectiv și ce valoare aduce comunității.

Mircea Bulboacă: Facturi plătite cu întârzieri de până la 400 de zile

Replica mediului privat a venit de la Mircea Bulboacă, vicepreședinte FPSC și președinte al Grupului CON-A.

Acesta a arătat că sectorul construcțiilor a crescut puternic în ultimii ani, estimând o majorare de aproximativ 80% a activității în ultimii cinci ani.

PNRR a avut o contribuție importantă, alături de investițiile private de amploare.

Problemele au apărut însă în implementare.

În cazul proiectelor din sănătate, procedurile de pregătire, licitațiile, contestațiile și procesele au consumat o mare parte din timpul disponibil.

Bulboacă a dat exemplul unui spital de la Târgu Mureș, unde constructorului i-au rămas aproximativ 500 de zile pentru execuție după parcurgerea etapelor anterioare.

Problema cea mai gravă indicată de acesta este însă plata.

„Am avut întârzieri de plată parțială a unor facturi și de 400 de zile. Ceea ce nu este permis”, a declarat Mircea Bulboacă.

Constructorii trebuie între timp să achite TVA-ul, taxele și impozitele aferente facturilor emise.

Bulboacă a explicat că firmele ar putea gestiona inclusiv anumite întârzieri dacă ar exista măcar o dată certă la care banii vor fi încasați. În acest fel pot apela la credit și își pot organiza fluxurile financiare.

Certificarea constructorilor: soluție sau încă o birocrație

Președintele Grupului CON-A a vorbit și despre viitorul sistem de certificare a firmelor de construcții.

Dacă este construit corect, acesta ar putea reduce documentele depuse repetitiv în licitații și timpul necesar evaluării ofertelor.

Dacă va fi aplicat greșit, avertizează Bulboacă, certificarea riscă să se transforme într-o nouă sursă de birocrație.

Marea necunoscută rămâne însă finanțarea proiectelor viitoare.

România are nevoie de noi investiții, a arătat constructorul sibian, dar companiile nu știu încă de unde vor veni banii în contextul actualei situații bugetare.

Guido Retter: Constructorii au devenit și un factor de siguranță națională

Guido Retter, CEO Retter Group, a dus discuția despre construcții dincolo de componenta strict economică.

În opinia sa, firmele care pot executa infrastructură mare reprezintă și un factor de stabilitate pentru o țară.

În actualul context european, capacitatea de a construi infrastructură are și o componentă de siguranță națională.

Constructorii sunt, de asemenea, printre cei care trebuie să poată interveni rapid după cutremure, alunecări de teren sau alte catastrofe naturale.

Retter Group a lucrat în ultimii ani la proiecte mari de infrastructură unde finanțarea a fost sigură, inclusiv pe Autostrada A7 și la infrastructura rutieră din zona Bucureștiului.

Această predictibilitate permite unei firme să își planifice investițiile, achizițiile și, mai ales, resursa umană.

„Nu știm care sunt următoarele proiecte”

Problema pentru perioada următoare este că firmele nu au încă o imagine clară asupra viitoarelor contracte.

„Nu știm care sunt următoarele proiecte în general și, în special, acelea care vor fi finanțate”, a explicat Guido Retter.

Pentru constructori nu este suficient să existe liste cu proiecte. Ei trebuie să știe care dintre acestea sunt mature, când vor fi lansate licitațiile și cât de sigură este finanțarea.

Retter a cerut un dialog mai direct între industrie și reprezentanții statului pentru stabilirea proiectelor care au șanse reale să intre în execuție.

Discuția primului panel a arătat astfel întregul circuit al unei investiții publice: statul trebuie să aleagă și să finanțeze proiectele, instituțiile trebuie să deruleze corect achizițiile și să plătească lucrările, iar constructorii trebuie să își poată planifica oamenii, utilajele și finanțarea. Când una dintre aceste verigi se blochează, efectele ajung direct pe șantier.