Senatoarea AUR de Sibiu, Luminița Păucean-Fernandes, a adunat într-o nouă intervenție publică demersurile făcute din aprilie până în septembrie în cazul proiectului Valea Dobra. Din documentele parlamentare rezultă o problemă care încă necesită clarificări: autoritățile au răspuns inițial despre un proiect de exploatare și prelucrare primară a rocilor, fără procesarea industrială a magneziului, în timp ce Mineral Proiect Invest prezintă acum public un proiect integrat Rășinari–Săliște, cu extracție, transport și o viitoare uzină de procesare. Licența minieră pentru Valea Dobra a fost aprobată la începutul lunii septembrie, dar compania recunoaște că aceasta nu ține loc de acord de mediu și nu autorizează automat începerea exploatării sau construirea uzinei.
Cazul proiectului minier Valea Dobra nu a apărut în agenda parlamentară odată cu obținerea licenței de exploatare din septembrie. Luminița Păucean-Fernandes a început seria de interpelări încă din aprilie 2026, când a cerut explicații Ministerului Mediului și premierului privind efectele investiției asupra populației și mediului, dar și responsabilitatea instituțiilor statului.
Cinci luni mai târziu, disputa s-a mutat într-un punct mult mai concret. Mineral Proiect Invest S.A. deține acum Licența de concesiune pentru exploatare nr. 29.694/2026 pentru perimetrul Valea Dobra, iar compania vorbește public despre un proiect integrat de peste 400 de milioane de euro, care leagă exploatarea din zona Rășinari de o viitoare unitate industrială din zona Săliște.
Problema ridicată de senatoarea de Sibiu este ce anume au evaluat autoritățile înainte de aprobarea acestei licențe și când au intrat oficial în documentația statului toate componentele proiectului prezentat acum public de investitor.
Aprilie: primele întrebări despre aer, apă, sănătate și responsabilitatea statului
În ședința Senatului din 1 aprilie 2026, Luminița Păucean-Fernandes a adresat Ministerului Mediului o interpelare intitulată „Clarificări privind protecția sănătății populației și obligațiile de mediu în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu”.
Documentul arată că parlamentarul cerea încă de atunci informații privind studiile realizate pentru evaluarea calității aerului, apei și solului, eventualele emisii de pulberi, inclusiv PM10 și PM2,5, protejarea surselor de apă, monitorizarea ulterioară, procedurile de consultare a populației și obligațiile titularului în cazul închiderii exploatării și refacerii terenului. Interpelarea este consemnată în documentele oficiale ale Senatului.
În paralel, Păucean-Fernandes a cerut premierului clarificarea responsabilității Guvernului și a modului în care instituțiile implicate – autoritatea pentru resurse minerale, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății și autoritățile locale – își coordonează activitatea în cazul unui proiect cu posibile efecte asupra mai multor comunități din județul Sibiu.
Întrebările nu priveau, așadar, doar existența zăcământului sau acordarea unei licențe miniere. Încă din aprilie, parlamentarul solicita informații despre întregul impact pe care îl putea avea exploatarea și procesarea resursei.
Răspunsul care a generat următoarele interpelări
Unul dintre cele mai importante elemente ale întregii cronologii apare în răspunsurile primite ulterior de parlamentar.
În interpelările sale ulterioare, Păucean-Fernandes citează răspunsul autorităților potrivit căruia proiectul analizat la acel moment nu viza producerea sau procesarea industrială a magneziului și nu includea procese chimice sau hidrometalurgice.
Ministerul Mediului ar fi arătat, de asemenea, că nu avea înregistrată o solicitare pentru un proiect de procesare industrială a magneziului. În comunicarea publicată ulterior pe site-ul Senatului, senatoarea afirmă că autoritatea minieră i-a transmis că documentația aflată în procedură se referea la extracția și concasarea rocilor. Aceste informații sunt prezentate de senatoare ca provenind din răspunsurile oficiale primite de la instituții.
Această distincție este esențială.
Ea nu înseamnă automat că instituțiile au furnizat informații false. Poate reflecta și faptul că exploatarea de la Valea Dobra și viitoarea unitate industrială de la Săliște sunt componente distincte, cu proceduri administrative și de mediu diferite.
Dar exact această diferență a determinat-o pe senatoare să revină în mai cu o nouă interpelare: ce proiect cunoaște, de fapt, statul român?
Mai: proiectul prezentat public și proiectul descris de autorități nu păreau identice
În mai, Păucean-Fernandes a adresat premierului o nouă interpelare, de această dată intitulată explicit „Clarificări privind concordanța dintre documentația oficială analizată de autoritățile statului și informațiile publice referitoare la proiectul de exploatare a magneziului din Valea Dobra, județul Sibiu”.
Senatoarea a pus față în față răspunsurile instituțiilor și informațiile prezentate în spațiul public de dezvoltator.
Pe de o parte, răspunsul guvernamental citat de parlamentar arăta că documentația analizată nu includea producerea ori procesarea industrială a magneziului și nici procese chimice sau hidrometalurgice.
Pe de altă parte, informațiile publice ale companiei descriau o investiție mai amplă: exploatarea resursei, infrastructura de transport și o capacitate industrială pentru obținerea unor produse pe bază de magneziu.
Întrebarea adresată premierului devenea astfel una procedurală: dacă instituțiile au analizat doar o componentă a investiției, în ce moment urma să fie evaluat proiectul integrat și, mai ales, impactul cumulat al tuturor componentelor?
Iunie: Păucean-Fernandes acuză Guvernul că pasează răspunderea între instituții
La 17 iunie, senatoarea a revenit cu o altă interpelare, intitulată mult mai dur: „Refuzul exercitării atribuțiilor de coordonare și asumare guvernamentală în cazul proiectului de exploatare a magneziului din Valea Dobra și practica răspunsurilor evazive transmise Parlamentului României”.
Formularea reprezintă poziția politică a parlamentarului.
În document, Păucean-Fernandes susține că întrebările sale au fost direcționate succesiv către autoritățile tehnice și că nu a identificat, în răspunsurile primite, asumarea unei responsabilități politice și administrative clare la nivelul Guvernului.
Ea cerea, între altele, să se precizeze cine răspunde dacă evaluările privind sănătatea, mediul sau infrastructura se dovedesc insuficiente, cine are responsabilitatea coordonării proiectului și dacă Guvernul consideră că simpla transmitere a întrebărilor către instituții subordonate reprezintă un răspuns suficient la controlul parlamentar.
Tema răspunsurilor instituționale avea să fie reluată de senatoare și în septembrie, într-o declarație politică în care acuza Guvernul că furnizează uneori descrieri de proceduri în locul cifrelor, termenelor și responsabililor solicitați.
Septembrie: Valea Dobra primește licența de exploatare
Situația s-a schimbat radical la începutul lunii septembrie.
Prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 a fost aprobată Licența de concesiune pentru exploatare nr. 29.694/2026, iar ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din 7 septembrie.
Licența privește exploatarea rocilor magnezitice – serpentine magneziene din perimetrul Valea Dobra, județul Sibiu, iar titular este Mineral Proiect Invest S.A.
La numai două zile după publicarea ordinului, compania a anunțat obținerea licenței și a prezentat proiectul drept unul integrat Rășinari–Săliște, cu investiții cumulate estimate la peste 400 de milioane de euro.
Potrivit MPI, proiectul urmărește realizarea în România a unui lanț industrial care începe cu extracția resursei și continuă cu transportul și procesarea acesteia.
Aici reapare întrebarea ridicată de senatoare încă din mai: dacă răspunsurile inițiale ale instituțiilor vorbeau despre exploatare și prelucrare primară, când și în ce procedură a fost introdusă în analiza autorităților componenta industrială de la Săliște?
Ce spune acum chiar Mineral Proiect Invest
Documentele publicate în septembrie de companie permit o delimitare mult mai clară a proiectului.
MPI spune că exploatarea propriu-zisă va avea loc la Valea Dobra, în zona Rășinari. Acolo ar urma să se desfășoare extracția și o pregătire primară a materialului.
Procesarea industrială este planificată separat, la Săliște.
Compania precizează că proiectul include cariera, infrastructura de transport și o uzină de procesare, iar prima etapă industrială urmărește obținerea unor produse de magneziu de înaltă puritate.
MPI descrie și un traseu pentru materialul extras. Acesta ar urma să fie transportat pe aproximativ 2,4 kilometri printr-un sistem electric pe cablu, în recipiente închise, până la un punct de transfer, iar de acolo spre unitatea de la Săliște cu vehicule electrice acoperite. Compania indică o capacitate proiectată de aproximativ 150 de tone pe oră pentru sistemul pe cablu.
Prin urmare, proiectul comunicat acum public este mai complex decât simpla extracție a unei roci dintr-o carieră.
Licența minieră nu este însă autorizație pentru întregul proiect
Există și o precizare importantă făcută chiar de investitor.
Mineral Proiect Invest afirmă explicit că obținerea licenței de exploatare nu echivalează cu obținerea acordului de mediu, nu reprezintă autorizație de construire și nu permite automat începerea exploatării sau construirea uzinei.
Proiectul trebuie să parcurgă procedurile ulterioare de evaluare a impactului asupra mediului, consultare publică și autorizare.
Această precizare este relevantă și pentru disputa politică.
Licența acordată în septembrie confirmă dreptul minier asupra resursei din perimetrul Valea Dobra, dar nu reprezintă, prin ea însăși, aprobarea tuturor elementelor proiectului industrial Rășinari–Săliște prezentat de companie.
Tocmai de aceea rămâne de stabilit ce documente și ce evaluări au fundamentat licența minieră și ce analize vor fi realizate separat pentru transport și unitatea industrială de la Săliște.
Septembrie: o nouă interpelare cere Guvernului să spună exact ce știa
Pe 24 septembrie, Luminița Păucean-Fernandes a revenit la premier cu o nouă interpelare.
De această dată, întrebările pleacă tocmai de la diferența dintre răspunsurile primite anterior și proiectul prezentat public după acordarea licenței.
Senatoarea cere Guvernului să precizeze ce configurație completă a proiectului era cunoscută de instituțiile statului înainte de emiterea licenței, când au fost informate autoritățile despre legătura dintre exploatarea de la Rășinari, transportul materialului și viitoarea uzină din zona Săliște și dacă a fost sau va fi evaluat impactul cumulat al celor trei componente.
Interpelarea introduce și o problemă tehnică importantă: posibila existență a mineralelor asbestiforme în formațiunile geologice exploatate.
Păucean-Fernandes cere Guvernului să precizeze dacă acest risc a fost verificat înainte de acordarea licenței și ce analize au stat la baza concluziilor autorităților.
Compania: analizele de până acum nu au identificat minerale asbestiforme
MPI răspunde acestei teme în propria documentație publică.
Compania recunoaște că anumite tipuri de serpentinite pot conține minerale asbestiforme, dar afirmă că analizele geologice și mineralogice efectuate până acum asupra resursei de la Valea Dobra nu au identificat asemenea minerale.
Tot compania arată însă că problema trebuie analizată specific în continuarea proiectului și că parametrii de mediu – inclusiv situația inițială privind aerul, apa și solul – urmează să fie stabiliți în cadrul procedurilor de evaluare.
Afirmația privind absența mineralelor asbestiforme este, în această etapă, poziția companiei și nu trebuie confundată cu concluzia unei proceduri finale și independente de evaluare a impactului asupra mediului.
Senatoarea cere documentele care au stat la baza licenței
În mesajul public transmis acum, Luminița Păucean-Fernandes spune că în septembrie a solicitat și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice comunicarea documentelor care au fundamentat aprobarea Licenței nr. 29.694/2026.
Demersul este important deoarece tocmai aceste documente ar putea arăta exact ce a fost analizat înainte de acordarea concesiunii: exclusiv exploatarea resursei din Valea Dobra sau și legătura acesteia cu proiectul industrial mai larg anunțat de investitor.
Senatoarea cere acum ca etapele următoare de avizare să nu continue înainte de clarificarea efectelor asupra populației și mediului.
„Cei care lasă proiectul să avanseze fără să explice consecințele trebuie să răspundă pentru această iresponsabilitate”, afirmă Păucean-Fernandes în mesajul public.
Este poziția politică a parlamentarului, nu o concluzie tehnică sau juridică asupra proiectului.
Tonul senatoarei s-a radicalizat după obținerea licenței
Într-un comunicat publicat pe site-ul Senatului în 25 septembrie, Luminița Păucean-Fernandes formulează acuzații mult mai dure la adresa Guvernului și a titularului proiectului și cere „stoparea imediată a procedurilor de avizare”.
Printre argumentele invocate se află răspunsurile primite anterior de la Ministerul Mediului și autoritatea minieră, pe care senatoarea le consideră incompatibile cu amploarea proiectului prezentat ulterior publicului.
Unele dintre formulările folosite în comunicat – inclusiv comparațiile cu Roșia Montană sau afirmația că ar exista o schemă pentru evitarea rigorilor de mediu – reprezintă acuzații politice ale senatoarei și nu fapte stabilite de o autoritate competentă.
În acest moment nu există, din documentele analizate, o concluzie oficială potrivit căreia procedurile de autorizare ar fi fost eludate sau că proiectul ar fi produs deja prejudicii de mediu.
Unde este, de fapt, problema care trebuie lămurită
După cinci luni de interpelări și răspunsuri, disputa poate fi redusă la câteva elemente verificabile.
Autoritățile au analizat o documentație privind exploatarea resursei din Valea Dobra. Răspunsurile guvernamentale citate în documentele parlamentare arată că acea documentație nu includea procesarea industrială a magneziului și nici procese chimice sau hidrometalurgice.
În septembrie, aceeași companie care a obținut licența pentru Valea Dobra prezintă public un proiect integrat, în care exploatarea este doar prima verigă, urmată de transport și de procesarea industrială la Săliște.
Cele două lucruri nu se exclud în mod obligatoriu, pentru că pot reprezenta proceduri și etape administrative diferite.
Dar ele lasă o întrebare legitimă pentru instituțiile statului: când a fost analizat sau când va fi analizat proiectul ca întreg?
Nu doar cariera. Nu doar uzina. Nu doar transportul dintre ele.
Ci impactul cumulat al exploatării, concasării, circulației materialului și procesării industriale asupra zonei Rășinari–Săliște și asupra comunităților din Mărginimea Sibiului.
Aceasta este, dincolo de disputa politică, informația care lipsește încă din tabloul public.
Iar următoarele documente relevante vor fi cele care vor arăta ce a stat efectiv la baza acordării Licenței nr. 29.694/2026 și, ulterior, studiile de impact, procedurile de mediu și avizele pentru fiecare componentă a investiției.
