Interviu electoral acordat de către scriitorul și filosoful Vasile Chira, candidat AUR la Camera Deputatilor Sibiu,  jurnalistului Vlad Pârău de la „Cerul, Codrul și Pârăul”.

Vlad Părău: 1.Prezentați-vă pe scurt. Ce caută un filosof și, în general, un intelectual în politică?

          Vasile Chira:  Am venit in Sibiu in anii 80, unde am facut studii de teologie. Ulterior am   studiat filosofia si filologia clasică.In prezent sunt profesor  de Filosofie crestină si Limbi clasice(limba greacă și limba latină ), la Facultatea de Teologie” Andrei Șaguna” din Sibiu.Sunt de asemenea  membru al Uniunii Scriitorilor din Romania și  doctor in filosofie al Universității”Babeș Boliay” din Cluj-Napoca.Am scris în jur de 30 de  cărți de filosofie, teologie, literatură(roman,  eseu, dramaturgie, poezie) și peste 100 de studii si articole, publicate în reviste de specialitate  din țară și din străinătate. Mai multe detalii despre  viața și activitatea mea  pot fi găsite pe Wikipedia(https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Chira).

         Sunt de  patru ani membru al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor(AUR) si membru în senatul acestei formațiuni politice. La alegerile parlamentare din 1 decembrie  candidez la Camera depuțailor pe locul 2 în județul Sibiu.

       În această calitate, am primit binecuvântarea de a candida la Camera deputaților, din partea  I.P.S. Prof. Univ. Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul  Ardealului și Arhiepiscopul   Sibiului, membru  de onoare al Academiei Române.

        Legat de partea a doua  a întrebării, ar fi multe de spus.Dacă politica este, în general, administrarea treburilor obștești sau publice (res publica, cum le numeau latinii), atunci fiecare cetățean face politică, mai ales în sistemul politic de tip democratic, pentru că participă, vrând-nevrând, într-un fel sau altul, în bine sau în rău, la mersul vieții publice. Însă, pentru că nimeni nu are interes pentru toate aceste treburi și pentru că nimeni nu se pricepe la toate, cetățenii desemnează, dintre ei, prin alegeri, un număr de alți cetățeni care să le reprezinte opiniile și interesele și să ia, în locul lor, decizii cu putere juridică cu privire la acestea, însă nu în nume personal, ci în numele celor pe care i-au ales și pe care îi reprezintă. De regulă, acest proces de exprimare a opiniilor și intereselor individuale în spațiul public, în vederea unor decizii cu putere juridică, se realizează prin intermediul unor grupuri de opinii și interese care sunt partidele politice și care propun alegătorilor anumiți cetățeni care să îi reprezinte.  Pe lângă asta, orice cetățean poate candida la alegeri și ca independent, desigur cu șanse  aproape nule, pentru că legea electorală este făcută în așa fel încât să să nu  ajungă   oamenii apolitici in Parlament.

           Așadar, întrucât o parte însemnată dintre treburile vieții publice au de-a face cu educația, cultura, știința, bunurile intelectuale etc., este nu numai firesc, dar și indispensabil ca, printre cei care sunt desemnați să decidă cu putere juridică în spațiul public să se afle și intelectuali. Un intelectual nu caută, în principiu, în politică nimic diferit de ceea ce caută orice cetățean, din oricare categorie profesională, desemnat ca reprezentant al altor cetățeni, adică să contribuie la deciziile politice care privesc mai ales propriul său domeniu de competență.

           Filosofia  este o știință cu deschideri înspre toate domeniile spiritului, o știință a universalului, a esențelor, deci este firesc  să aibă ca orizont  de cercetare  și aspectul social, economic și politic al existenței umane.

           Cât dspre  implicarea filosofului în politică, eu sunt adeptul lui Platon care   era de părere că  treburile publice trebuie gestionate de filosofi. Republica, unul dintre dialogurile  marelui filosof grec, nu este chiar o utopie, pentru  că în general filosofii sunt oameni lucizi, onești, inteligenți, culți, sensibili,  au simțul   efemerității acestei lumi, nu sunt interesați, obsedați de acumularea de averi proprii, ci sunt dedicați  binelui public.Sau cel puțin așa ar trebui să fie.Pe de altă parte, în opinia lui Aristotel, omul este un  o ființă cu  propensiune politică. Din  această perspectivă,  omul nu poate fi un “idiot”, adică  nu poate  fi o  ființă  care  își  neglijeaază  obligațiile  civice, politice, în favoarea  urmăririi  propriilor  interese egoiste.Se știe că în limba română cuvântul “idiot”  derivă de la grecescul “idiotes”, care desemna  pe cei ce nu  se implicau  în treburile cetății.

           Implicarea filosofului în  viața politică este cu atât mai necesară și mai binevenită, cu cât postmodernitatea ocultează programatic valorile clasice, culturale, tradiționale, creștine etc., produce confuzare  a reperelo, rpromovează o mixtură  cognitivă, axiologică etc. urmărind chiar transmutarea  structurii, naturii umane.

          Vlad Părău: 2.Sunt voci care comentează că politica ar fi opțiunea imorală pentru un teolog. Ce le puteți răspunde?

          Vasile Chira: Politica este o opțiune imorală pentru orice cetățean, din oricare categorie profesională, dacă a face politică înseamnă o treabă imorală. De pildă, dacă, în calitate de alegător, își exercită acest drept în mod imoral (prin corupție). Sau, în calitate de cetățean ales, în loc să se străduiască să reprezinte în procesul decizional politic opiniile și interesele celor care l-au votat, folosește prerogativele pe care le are în exercitarea funcției sale politice în alte scopuri. 

         Pe de altă parte, în măsura în care anumite aspecte ale vieții publice au de-a face cu religia și credința în divinitate, organizarea administrativă a acestor categorii de activități este necesară, iar categoria profesională care cunoaște cel mai bine care sunt problemele organizatorice și administrative în domeniul credinței religioase sunt teologii. Prin urmare, este de dorit ca deciziile politice care privesc acest domeniu să fie luate mai ales de către persoane competente, adică de teologi.

          O situație aparte o reprezintă clerul (cel puțin, clerul ortodox: ierarhi, preoți, diaconi), care, pentru a putea reprezenta nepărtinitor în fața lui Dumnezeu pe toți credincioșii, indiferent de opiniile și interesele lor în spațiul public, nu îți asumă rolul de reprezentați politici ai altor cetățeni. Însă chiar și clericii, în calitatea lor de cetățeni își pot exprima opiniile și aprecierile la adresa treburilor publice, inclusiv la adresa reprezentaților politici, a partidelor și administrației publice și a activității lor. De fapt, pentru sănătatea morală și spirituală nu doar a unor persoane particulare, ci și a comunităților umane (locale, regionale, naționale sau internaționale), este chiar o obligație cetățenească aceea ca reprezentanții vieții religioase să se pronunțe cu privire la chestiunile publice care au legătură cu moralitatea, precum valorile morale, educația și cultura.

        În „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război„, Camil Petrescu are un capitol intitulat “E tot filosofie”.Ei bine, parafrazând sintagma marelui romancier  și filosof român, care, apropos,  de  implicarea în lucrul public, a avut și dânsul o astfel de tentatție  politică, eu aș spune că “E tot politică”. În sensul că  toate interacțiunile umane  sunt generatoare de raporturi politice, adică  de încercări  de armonizare a diferitelor interese. Studentul  se confruntă direct cu politica atunci cand iși primeste bursa și  cartela la cantina, profesorul când își ridică salariul, cetațeanul când cumpără din alimentară   un  litru de ulei, omul de cultură când   îi sunt cenzurate ideile de aberațiile “corectitudinii politice”  etc.

        Din  nefericire, românii  nu au o astfel de cultură a  exercițiului civic, politic.Este nevoie de introducerea unor cursuri de Cultura, civică, politică în ciclul gimnazial, liceal, dar si universitar.  Dar să revenim la relația dintre teologie și politică.Dacă teologia are ca obiect, ca  subiect de analiză pe Dumnezeu, relația dintre Creator și creatură, cum ar putea un teolog lucid și responsabil  să eludeze relațiile  dintre semeni, a căror esență este tocmai politica ?

          Neimplicarea teologului  în spațiul public, în treburile cetății ar însemna dezertarea  de la datoriile socio-politice și lăsarea acestora în seama lui Dumnezeu.Acest passivism civic nu se justifică pentru un creștin, deoarece Dumnezeu  a înzestrat omul cu toate facultățile  și instinctele necesare unei autonomii în spațiul terestru . Dumnezeu ne ajută, dar nu ne face temele sociale, politice, nu ne  gestionează  direct condițiile care țin de organizarea vieții.

            Apostolul Pavel spune că Dumnezeu  a lăsat  omului  mintea  ca să  o ascută  pe tocila  naturii, adică  să își  folosească mintea pentru  a cerceta  tainele  lumii și implicit  pentru  a-și  crește  șansele  de supraviețuire și de îmbunătățire a condiției umane.

               Dat  fiind contextul geopolitic tensionat,  ingineriile sociale toxice, atacul la valorile creștine, la tradiții,  corupția  de la nivel politic, slugărnicia, mediocritatea, preotul, teologul trebuie sa se implice, nu atât în  exercițiul politic în sine, ci mai ales în etica politică,  în moralizarea discursului public.

 Vlad Părău: 3.De ce ați ales AUR ca platformă politică?

          Vasile Chira:  Ținând cont de extraordinara diversitate a opiniilor și intereselor oamenilor, nu există nici un partid care să conțină numai opinii și interese unanime ale membrilor și simpatizanților lor. Din această cauză, în mod obișnuit, aproape nimeni nu se poate identifica sută la sută în nici o platformă politică. În aceste condiții, alegerea presupune o evaluare a avantajelor și dezavantajelor, a beneficiilor și costurilor de orice fel (ideologice, materiale, morale, spirituale) pe care le presupune aderarea la un partid sau platformă politică.

           Personal, am ales AUR pentru că reprezintă, în acest moment, oferta politică în care mă regăsesc cel mai mult și pe care cred că o pot servi cel mai bine. Mă refer, mai ales, la principiul suveranității naționale, la valorile morale creștine și la cultura de tip clasic (bazată pe știința de carte). Aceste principii și valori reprezintă și crezul meu cu privire la viața publică.

          In concluzie am ales partidul AUR pentru că este o formațiune  recent apărută în peisajul politic care  pune  în centrul  programului său  politic  apărarea  valorilor   culturale,  creștine, a familiei, a credinței, a națiunii.

           Pentru că spre  deosebire de partidele mainstream, care implementează necritic, fără discernământ  și împotriva interesului  național  tot  soiul  de măsuri  din agenda  progresistă  a instituțiilor bruxelleze, AUR   are  intelectuali, oameni demni,  curajoși, profesioniști   care sunt dispuși să  negocieze  soarta țării cu instituțiile transnaționale  din care facem parte.

         Consider că  a sosit  timpul  să schimbăm modul  de a face politică  și  să acordăm șanse și altor  formațiuni  cu orientare  conservatoare,  național- suveranistă. Și când afirm  acest lucru  nu mă refer la un   exit din  aceste  structuri  euroatlantice, ci la o redefinire  a relaționării cu ele în scopul  promovării  intereselor  României   și ale  românilor.

          Vlad Părău: 4.Cât de important este să lupți pentru un ideal?

          Vasile Chira:  Aceasta este o întrebare foarte importantă, pentru că dacă o raportăm la contextul postmodern occidental care a decretat deja faptul că societatea  contemporană a intrat  în epoca “post-ideal”. Poate că acest lucru  este valabil  pentru societățile care au avut norocul să aibă o dezvoltare continua,  organică,  fără fracturi în destinul lor istoric. Dar  pentru noi pentru români, pentru o societate  tânără și supusă bulversărilor  ideologice precum este România, această paradigmă postmodernă nu este  funcțională  pentru că  după răsturnarea  politică din 1989, țara  noastră  este  în etapa întreruptă  în 1945  de  comuniști, a redefinirii, a reconstrucției  identității naționale. De aici nevoia de  configurare a unui ideal  national, comun în toate  valențele  sale economice,  politice, culturale, umane, profesionale etc.,a unui  azimut,  orizont   care să canalizeze  toate  energiile creatoare  și sănătoase  ale  națiunii române. Nu degeaba  se spuneca în popor că ceea  ce   definește  un  om  sau un  neam  este tocmai  idealul  pe care și l-a fixat. Acest ideal denotă  valoarea și identitatea  insului și a națiunii respective.

           Toți oamenii luptă pentru anumite deziderate; face parte din condiția umană. Însă anumite deziderate au o valoare fundamentală, definitorie, pentru noi și, în acest sens, luptăm pentru împlinirea lor și nu acceptăm să abdicăm de la ele. Acestea reprezintă idealurile noastre. A renunța la un ideal, însemnă a renunța la o valoare fundamentală, iar aceasta înseamnă o gravă afectare a identității, a stimei de sine și chiar a sensului vieții.

           Vlad Părău: 5.Mai e actuală ideea de jertfă pentru țară în politică?

           Vasile Chira: Orice om este dispus să renunțe la ceva pentru a dobândi altceva, mai important pentru sine sau pentru cei apropiați. Acesta este prețul, sacrificiul sau jertfa la care trebuie să fim dispuși pentru a obține ceea ce dorim. De asemenea, știm că valoarea unui lucru este cu atât mai mare cu cât renunțarea pe care o pretinde este mai mare. Dacă pentru țara noastră, adică pentru comunitatea înaintașilor, contemporanilor și a urmașilor noștri nu renunțăm la mai nimic, înseamnă nu doar că țara noastră nu are pentru noi nici o valoare, ci și că noi nu avem valoare în corpul acestei țări.

            Pe de altă parte, ar trebui să analizăm chiar dacă  în mod succint, conceptul de „jertfă”.Există și o formă de jertfă modernă sublimată,  inteligentă, care nu mai constă în sacrificiul suprem, așa cum a avut el loc în trecut, fie în varianta laică, profană sau religioasă. Eroismul, martiriul  au și forme mai  estetice, nesângeroase. Nu mai suntem în antichitate sau în Evul Mediu ca să identificăm jertfa doar într-o logică sanguină,  în autodafeuri,   rug, ștreang sau ghilotină etc.Dumnezeu nu este director de abator ca să ne ceară să mergem la el cu capul în pungă,  ca să facă din asta o condiție sine qua non pentru a ne primi  în împărăția Lui !Dumnezeu  nu este  unul al morții, ci el ne vrea vii,  luptători pentru  dreptate și adevar. Prin urmare, în această viziune modernă, jertfa  se poate  manifesta  sub forma timpului investit în activitatea publică, a profesionalismului dovedit, a capitalului de materie cenușie, a onestității intelectuale, a dăruirii față de un ideal  național,  a altruismului,   a perseverenței, a  răbdarii, în atingerea scopurilor propuse.

           În societatea contemporană, o epocă  de o complexitate și interdependență extraordinare, de foarte multe ori sacrificiul suprem, nu numai că este ridiculizat, persiflat,  nu mișcă pe nimeni, ci dimpotrivă, aduce contra servicii de imagine națiunii, care încurajează, tolerează astfel  de  gesturi extreme.

         Oare nu sunt mai eficiente investițiile în materia cenușie, în retorică, în arta argumentării, a persuasiunii, a dialogului, decât această logică sanguină, tribală și anacronică? De ce să lovim cu  sabia, cu barda, cu maceta, cu bâta, și nu cu condeiul, cuvântul, cu spiritul ?

               Vlad Părău: 6.Ce ne puteți spune despre cum se luptă un Scorpion și ce trăsături de caracter i-ar putea asigura succesul?

Vasile Chira:Da, întămplător sau ma bine spus proniator, pentru că ceea ce numim noi intamplare are o explicație cauzal-metafizică  ceva mai complicată, am avut șansa și în același timp neșansa  de a mă naște  în zodia Scorpionului, într-o zi  de 7 noiembrie, Spun  șansă, pentru că cei născuți sub aceste auspicii cosmice sunt oameni creativi, inteligenți, perseverenți, ambițioși, loiali, luptători încrâncenați, când e cazul.Iar când am vorbit de neșansă, mă refeream  la un  anumit tip de  luciditate,  hipersensibilitate,  încredere  nediferențiată în oameni,  apetit cognitiv supradimensionat, abis  imaginar, neliniște metafizică,  empatie  exacerbată,  pentru suferința lumii, un pronunțat   instinct al dreptății etc.

           Sunt absolut convins că anotimpul, timpul, luna,  ziua, ora, în care venim in  arena acestei lumi nu sunt lipsite de importanță, în ceea ce privește definirea temperamentului  și a modului  nostru de  a  fi, de a ne desfășura în spațiul terestru.Planetele, aceste pietre rotunde care populează spațiul galactic nu sunt  niste  simpli bolovani, rigizi, inerți, ci sunt centri de  energie, de vibrații, care își pun amprenta supra    genomului nostru  spiritual, energetic, emoțional, ne influențează traiectele  existențiale. E suficient să ne  amintim de maree, de forțele gravitaționale pe care le exercită astrul de noapte asupra pământului. Nu e totuna ca atunci când deschidem ochii în lume să vedem  rozul florilor de măr,    roșul-aprins al cireșelor,   să mirosim lilialcul,  lăcrămioarele, să ne scăldăm chipul în lumina  sorelui de iulie sau să ne izbim retina de  galbenul frunzelor, de rugina vegetală a toamnei,  să debutăm în ființă  cu un zgribulit în   miez de iarnă ! 

Vlad Părău: 7.Cum vedeți viitorul, al statelor-națiune sau al entităților transnaționale globaliste?

Vasile Chira: Nu sunt profet; pot doar să îmi imaginez diferite scenarii, în funcție de percepția mea asupra situației actuale și a proceselor politice la scară internațională care au loc la acest început de secol. Nu cred că în viitorul apropiat se poate produce o schimbare intempestivă, nici în sensul unei globalizări politice radicale (guvern mondial), nici în sensul revenirii la statele națiune din perioada ulterioară dezmembrării imperiilor coloniale. În situația actuală, cele două forme politice, cea națională și cea trans-națională, coexistă în diverse formule limitate regional (de pildă, Uniunea Europeană), militar (de pildă, NATO) sau economic (BRICS). Cred, însă, că situații de criză, precum fosta pandemie sau un război extins, pot conferi formelor politice transnaționale un avans tot mai mare, în detrimentul celor naționale. Cu toate acestea, așa cum observăm în cazul SUA, forțele politice interesate de propria stare de bine și securitate națională pot frâna, amâna sau chiar întoarce asemenea evoluții. În orice caz, progresul constant al mijloacelor de comunicare în masă face ca integrarea socială și politică tot mai mare a umanității să apară ca ireversibilă. Însă este decisiv ca forma de integrare globală spre care se pare că tindem să fie una care să respecte demnitatea și libertatea politică a tuturor. Este o condiție indispensabilă pentru evitarea unui totalitarism mondial, probabil terminal.

        Sunt sanse minime pentru păstrarea statelor naționale în accepția curentă a conceptului și asta pentru că există  mutații  de ordin economic, financiar, tehnologic, comunicațional, cultural etc.Acestea pun o mare presiune pe statele naționale ca structuri  de sine stătătoare .O formă  de globalizare este inerentă dezvoltarii societății  moderne însă transformarea acestui proces într-o ideologie a globalismului  devine un atentat periculos la adresa statului național, a identității naționale și a religiei.

       În cazul  specific al țării noastre, Partidul AUR a prevăzut în Programul de lui de guvernare măsuri  de politică  externă  favorabile românilor.

Vlad Părău: 8.Ce loc mai pot avea Dumnezeu și Neamul în politica secolului 21?

Vasile Chira: Dumnezeu reprezintă temeiul indispensabil al tuturor valorilor universale. Dacă nu ținem cont de Dumnezeu, rămânem fără adevăr, frumos și bine, în locul cărora nu putem avea decât fie o piață concurențială de oferte pe care cei care le promovează pretind că sunt adevărul, frumosul și binele, fie o dictatură care, asemenea celei comuniste, va încerca să ne impună propriile preferințe – adică preferințele nomenclaturii ei politice – drept adevăr, frumos și bine. Cine dintre noi ar îmbrățișa fericit relativismul universal sau dictatura ideologică?

       La fel de indispensabil rămâne Neamul, dacă suntem atenți că formarea personalității umane se realizează, în etapa vieții de până la maturitate, preponderent în cadrul familiei. Neamul este familia de familii, adică acea comunitate mai largă ce reprezintă pentru familii, ceea ce reprezintă familia pentru indivizi, cu alte cuvinte, comunitatea care permite familiilor să se constituie și să se maturizeze, prin legăturile de afinitate și cele biologice, cognitive, afective și valorice, dintre membrii lor. Fără familie și fără familia de familii, care este Neamul, indivizii nu reprezintă din punct de vedere social decât o masă umană, cvasi-anonimă sau cvasi-depersonalizată, foarte vulnerabilă la experiențe sociale și politice pe scară largă (cum au fost, de exemplu, unele măsuri guvernamentale în perioada pandemiei).

       Conceptul de neam se originează în literatura biblică și definește  în fond  un popor care și-a structurat  identitatea  specifică în jurul  unei religii. Prin urmare,  statul  național  nu poate  avea alt   destin  decât  al neamului  care-l  configurează .

       Din nefericire, în cercurile intelectuale occidentale  de factură  postmodernă se vorbește   deja de “ieșirea din religie ”. pe fondul unor realități  din acel spațiu geografic: secularizarea,  laicizarea, decreștinarea, dimunuarea religiozități, noul val de ateism etc.

       Partidul AUR  consideră  că Dumnezeu este încă un un reper absolut în plan metafizic, oral, etic,  care ajută  la păstrarea  unui echilibru social,  și totodată  constituie  o contrapondere  solidă  în fața  anarhismului   relativist, promovat  de către  ideologiile  progresiste, neomarxiste.

         Prin urmare, formațiunea politică din care fac parte și-a dezvoltat o doctrină și o practică  politică bazate pe centralitatea lui Dumnezeu  și a Neamului ca elemente  definitorii ale păstrorii identității naționale.

Vlad Părău: 9.Credeți că valorile familiei creștine mai pot fi apărate de AUR într-o UE care impune agenda sexo-marxistă?

Vasile Chira: E adevărat că ideologiile destruncturante  de sorginte  occidentală și-au  fixat   ca scop  desființarea religiei, a  familiei,  a statului  național, a  națiunii, a  culturii clasice etc.

       Astfel de inginerii sociale, s-au mai  încercat  în istoria  recentă,  cunoscut fiind  experientul inițiat de comisarii  bolșevici, Anatoli  Lunacearski și Alexandra Kolanontai, sub regimul lui Lenin, când au aplicat măsuri  de desfințare  a familiei, legalizarea avortului și promovarea   homosexualității însă consecințele au fost devastatoare, astfel încât Stalin, pentru a canaliza energiile oamenilor înspre făurirea socialismului și supraviețuirea URSS-ului, a fost nevoit să anuleze aceste aberații  și să reimpună în drepturi familia clasică  și morala liberal-creștină, în maniera socialistă.

         În viziunea politică a Partidului AUR, familia  este  un element fundamental, acesta fiind factorul coagulant  al  societăți, generator  al moralei  o instituție  care asigură  fundamentul  propășirii  și dezvoltăriii  națiunii.

        Agendele politice ale UE sunt rezultatul forțelor politice care decid la nivelul instituțiilor UE, așa încât, o altă configurație politică dominantă decât cea actuală ar putea schimba agendele respective. În acest sens, nu doar că AUR sau alte partide pot să apere asemenea valori, dar chiar au datoria să o facă, indiferent de rezultatul luptei politice. De asemenea, în calitate de creștini, trebuie să mizăm și pe intervenția Providenței divine, nu doar pe puterile noastre.

Vlad Părău: 10.Sloganul AUR „mare în Europa” a dezamăgit mulți alegători din tabăra suveranistă, care înțeleg divorțul dintre agenda UE și valorile tradiționale, precum și încercarea dictatorială de a impune doar ce vrea Bruxelles-ul unor state cu viziuni conservatoare precum Polonia și Ungaria. Mai pot crede românii în oferta euro-entuziastă a AUR?

Vasile Chira: Faptul că AUR  este un partid conservator care apără valorile creștine, tradițiile. cultura, clasică, statul național, familia, Biserica, familia, națiunea, libertatea,  nu înseamnă că are o viziune autistă, lipsită de o înțelegere matură a contextului istoric și a tendințiilor care se prefigurează pe plan mondial. AUR nu este un partid  extremist, șovinist xenofob, antisemit, antieuropean, anti NATO, ci  militează pentru ca vocea micilor state  să se audă, să fie  respectată,  în cadrul  simfoniei europene, respectând  astfel deviza oficiaă a  Uniunii Europene: ”unitate în diversitate”.

Vlad Părău: 11.De ce credeți că partidele mai vechi își desemnează lideri lipsiți de charismă și/sau valoare?

Vasile Chira: Nu pare a fi doar o problemă a vechimii partidelor. Poate fi și o expresie a scăderii valorii profesionale a unor generații educate mai superficial. Dar aspectul cel mai sensibil nu este valoarea profesională, ci valoarea morală. Calitatea de om, după vorba veche „a fi mare, nu-i mirare; a fi om e lucru mare!” De asemenea, poate fi vorba de o strategie de control prin care se manifestă tot mai pregnant în spațiul public, chiar dacă prin acțiuni de culise, cea ce se numește Deep State (carteluri formate din magnați-corporații-servicii de informații-structuri de forță).

           E adevărat, nu  numai în România  ci și pe plan mondial, asistăm  la o deprofesionalizare  și diluare a calității și competenței oamenilor politici.În cazul României, într-adevăr, partidele mai vechi care au monopolizat puterea politică, din decembrie 1989  încoace, și-au ales membrii, liderii și  președinții în conformitate cu principiul comunist al contraselecției valorilor.Acest lucru este, repet,  și un proces normal al expansiunii învățământului   de masă al dezorganizării cauzate de căderea regimului comunist dar  este și un efect intenționat  de promovre, de decizie, a unor indivizi fără anvergură culturală, descchidere intelectuală, competență, caracter, în ideea  de a putea fi manipulați și instrumentalizați  pentru deservirea unor interese străine  de ale românilor, aceștia fiind șantajați tocmai cu incompetența, incapacitatea lor cognitivă de a decela realitățile concrete și mizele care se joacă pe scena internațională actuală.AUR, un partid  nou apărut  în peisajul politic românesc,  necompromis de actul guvernării cu  oameni competenți, inteligenți, onești, cu frică de Dumnezeu, cu lideri vizionari, altruiști, face fără îndoială o figură singulară.Aceste considerente  de mai sus, cumulate cu măsurile care  reies din  Programul de guvernare  în 15 puncte, dar și în Planul  Simion în 200 de puncte, califică AUR-ul într-o nouă formulă  de putere, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de Președinție, ca singura variantă  viabilă pentru  restructurarea vieții politice românești, revitalizarea economică a României și întărirea instituțiilor statului în cadrul  unei Uniuno Europene

        Vlad Părău: 12.M-a surprins la AUR diferența dintre falanga luptătorilor de stadion și cea a luptătorilor de condei. Mai nou, au intrat în AUR inclusiv afaceriști sau traseiști ai altor partide. De ce nu are partidul o componență mai omogenă, mai setată pe excelență? Sau are și nu știm noi?

Vasile Chira: Ca urmare a  extinderii democratizării, ne  aflăm într-un moment  al societății de masă. Automat partidele  politice nu puteau să se extragă acestui proces.

       AUR fiind un partid nou înființat, încearcă să capteze și vocea acestei mase neluate în seamă, neauzite de  către partidele  “elitiste”, mainstream, care au dominat politica până acum. Prin urmare, AUR-ul  nepropunându-și  de la început  să fie  un partid  elitist, ba din contră,  a acceptat în rândurile  sale membri care să  reflecte  toate  categoriile  socio- profesionale.Din aceste motive, lumea are impresia că partidul AUR este refractar la intelectuali. Realitatea însă este cu totul alta.AUR-ul  este partidul cu cei mai mulți intelectuali rasați, oameni de cultură, scriitori, filosofi cu viziune politică, artiști,  profesori universitari, profesioniști,   cu viziune politică și cu perspective geopolitice:Claudiu Târziu, Sorin Lavric,  Radu Baltașiu,  Mihai Neamțu,   Andrei Dârlău,  Virgiliu Gheorghe, Silviu Gurlui, Vasile Chira  si alții  cu mai puțină expunere publică, dar la fel de  titrați  cultural, academic și științific.

        Adevărul este că  toate deciziile, acțiunile  și activitățile  politice  sunt rezultatul  benefic și creator  al unei  sinergii de grup. AUR are de asemnea  și o garnitură  selectă de   profesioniști,  tehnocrați,  în diverse domenii :  Inginerul  Dr.Marius Lulea, constructor, antreprenor de succes, finanțist, bun organizator, Avram Fițiu, unul dintre cei mai buni    specialiști în agronomie din Europa, profesorii universitari de drept Gheorghe Piperea si Cosmin Corendea etc.

          Însă persoana care face posibilă funcționarea armonioasa a acestui capital uman  eterogen  este tocmai liderul nostru, presedintele George Simion, un om politic inteligent, care și-a făcut școala la timp , un tânăr curajos, charismatic,   care dă dovadă de spirit organizatoric, capacitate  de negociere, privire de ansamblu, dar și  omogenizarea  viziunilor diverse din partidul AUR.

Vlad Părău: 13.Pe fondul recentelor scandaluri, în care vocile critice au fost excluse din partid, vă întreb dacă mai există libertate de exprimare în AUR.

Vasile Chira:  Fiind în pragul unei lupte electorale,  e normal  să existe anumite nemulțumiri, pretenții   exagerate, orgolii  hipergonflate, etc. din partea anumitor membri ai partidului. Pe de altă parte, există  și anumite  provocări  venite  din  partea altor  persoane  infiltrate  cu scopul  de a promova   dezbinare  și  discordie,  pentru a slăbi unitatea   de luptă  a AUR-ului  în alegerile  care stau să vină.Totodată,  este normal  să nu poti mulțumi pe toată lumea, iar  tensiunea electorală, condițiile de stres, criza  de timp etc. își pot pune  amprenta  asupra  capacității  de analiză, de judecată  și de precizie  a  liderilor  din  orice partid, care sunt  și ei oameni.

        In AUR,  deciziile se iau in mod transparent, prin vot  în    Biroul Nașional de Conducere ale Partidului, nu în mod arbitrar, unilateral,  subiectiv, dictatorial.

        AUR    și-a clarificat  linia  doctrinară  și programatică și astfel  a reușit să-și coalizeze  toate forțele  în vederea  realizării  scopului  politic: câștigarea alegerilor  parlamentare și  câștigarea alegerilor prezidențiale.

     Vlad Părău: 14.Este AUR un partid-platformă sau partidul unui singur lider? Se cultivă leadership-ul pluralist sau subordonarea obedientă în cadrul AUR?

Vasile Chira: Paradigma  Partidului-Platformă pentru AUR rezultă din două documente oficiale:Programul de conducere AUR în 15 puncte,  și Planul Simion în 200 de puncte. Ori  aceste viziuni  politice  nu  sunt rezultatul  unui  singur om, fie el  chiar liderul nostru  George Simion, de altfel, un om echilibrat,  inteligent, cu idei, ci aceste  viziuni  politice  sunt rodul unor lungi perioade  de dezbateri  interne  între  diferite  curente, tendințe doctrinaire, puncte  de vedere  diverse în cadrul partidului nostru.  Această distilare  a  diverselor concepții, idei, a fost posibilă tocmai clarviziunii , diplomației, puterii  de negociere, a curajului, și a capacității de a armoniza, de care au dat dovadă forurile noastre statutare  de conducere, toate  aflate, atât în conlucrare, cât și sub îndrumarea președintelui George Simion,   cel care  după 8 decembrie, va  fi cel mai probabil, președintele Romaniei.

Vlad Părău: 15.Există în tabăra suveranistă îndemnuri la boicotarea sau anularea votului. Ce i-ați spune unui alegător care nu vrea să meargă la vot nici măcar pentru AUR?

Vasile Chira: Neparticiparea la vot reprezintă nu doar un vot de blam la adresa ofertei politice, ci și un vot mai puțin în talerul opoziției față de forțele politice majoritare. Cu alte cuvinte, boicotarea alegerii echivalează cu o pondere procentuală mai mare în opțiunile electoratului a celor care vor câștiga. Indirect, este o formă de a-i cauționa pe cei care vor forma majoritatea.

      Un român, un alegător  care nu vrea să  iasă la vot nici măcar pentru AUR, este un complice indirect și tacit al   menținerii  actualei  stări   de lucruri  din România , al permanentizării  acestei democraturi  penelisto- pesedisto- securistice, care a constituit  și constituie  cangrena  democrației și  condamnarea   la  subdezvoltare economică.

       Dacă rezultatul a 34 de ani de politică, de politici  economice creionate  și girate de aceste  elite   de pradă criptocomuniste (FSN, PSD, PDL, PNL, USR, UDMR) îl constituie  starea  dezastruoasă  a țării ,  dovedite de toți parametri de analiză,  nu este logic ca tinerii Romaniei, lipsiți de  alternativă și de oportunități,  nu este logic ca românii  sărăciți,  batjocoriți, disperați,  să acorde încredere, șanse electorale și unui partid nou  înființat fără legătură cu această clasă politică  ineficientă  și coruptă, partid  care are oameni noi,  competenți,  onești,  și  dedicați promovării intereselor  românilor  cum este AUR ?

     Pasivismul electoral , absenteismul  de la vot constituie  indirect colaboraționism,  acceptare a stării de lucruri prezentate mai sus  și în acest caz  românii chiar  își  merită  soarta , pentru că este opțiunea lor.

Vlad Părău: 16.Ce părere aveți despre perspectivele unirii cu Republica Moldova, unul dintre dezideratele AUR, în contextul în care Chișinăul pare să fi decis un parcurs în UE separat de România?

Vasile Chira:  Devreme ce acest partid se numeste AUR, adică Alianța pentru Unirea Românilor, nu poate  avea decât o viziune  unionistă.Desigur,   unitatea din titulatura partidului  nu se referă doar la  realizarea României mari, ci  vorbim  și de o  unitate,  de o  solidaritate  intraromânească, de o   solidaritate în cuget și  simțire.

          Înainte de a se  produce realipirea teritorială  a spațiului  basarabean  la România, trebuie să realizăm o schimbare, o  mutație  în mentalul  public  al  cetățenilor  moldoveni, care  să aibă  drept  rezultat  extinederea  proportiei   de unionism  din țara   de dincolo de Prut. Acesta este un proces  complex  și dificil, care necesită timp.  Dincolo  de  acțiunile  culturale  politice, mediatice,  România  poate să realizeze acest lucru prin  acțiuni concrete,  practice care să extindă implicarea  noastră economică, financiară,  capabilă  să ducă  la  diminuarea  controlului rusesc din Republica Moldova,  în  politică, media,  economie,  finanțe etc.

        Pe de altă parte, să fim sinceri, totuși, nici oficialitățile Republicii Moldova nu sunt solidare cu intenția demersului unionist, din  considerente personale, de permanentizare a  puterii, a  funcțiilor   și a privilegiilor.

        Guvernele sunt bazate pe opțiuni care se pot schimba în timp. Decizia de astăzi a majorității politice din Republica Moldova nu este un destin. Ceea ce avem de făcut este să acționăm cât ne stă în putință în vederea acestui deziderat de reunificare, chiar dacă nu îi întrevedem acum realizarea. Putem lua ca exemplu pe românii ardeleni din perioada habsrburgică.

Vlad Părău: 17.Ar fi posibilă o alianță post-electorală între AUR și PSD sau vreun alt partid din cele vechi și tarate?

Vasile Chira:Deocamdata AUR este axat pe organizarea și pe câștigarea  acestor alegeri parlamentare.Nu are încheiată nici o alianță cu partidele mari, care conteaza pentru formarea viitorului guvern.Prioritatea este câștigarea celor  doua tipuri de alegeri.

Vlad Părău: 18.Ce veți face dacă, în ciuda eforturilor dumneavoastră, nu veți ajunge parlamentar al AUR? Și ce intenționați să faceți dacă veți ajunge în Parlamentul României?

Vasile Chira:  Deocamdată depun  toate eforturile ca să ajung în Camera deputaților. Sper să imi implinească Dumnezeu acest vis.  Deși poziționarea  mea pe locul al doilea, face ceva mai  dificilă   reusita. Însă dacă sibienii vor vota masiv cu AUR, șansele ca  partidul nostru  să dea al doilea deputat la redistribuire sunt reale. Dacă George Simion intra in turul doi la prezidențiale, ceea ce   e aproape sigur,  procentele AUR vor creste in toată țara, cu atât mai mult cu cât PNL-ul are   un candidat la prezidențiale slab si ete in scadere în toată țara.  Cât despre PSD, sansele de a scoate doi deputati la Sibiu sunt nule.

       Dacă voi ajunge deputat, îmi doresc  să devin un  om politic, un Parlamentar de familie, în sensul că voi sta la cabinetul parlamentar din Sibiu,  si voi colecta toate doleanțele, nemultumirile, sugestiile,  sibienilor  pe care voi incerca apoi sa le  transform in initiative legislative în limitele resopectării legii.de asemene, tot  în limitele  legalității,  ale principiului   separației  puterilor  în stat, voi colabora  cu instituțiile  administrației publice  locale,  pentru a înlesni  dialogul  dintre acestea  și autoritățile  publice centrale.

       Romanii au nevoie nu doar de Medici de familie, ci si de Preoți de familie, de Politicieni, de Parlamentari de familie care să fie receptivi la   problemele sociale, administrative ale  alegătorilor .

           În raport cu pregătirea mea profesională, mă voi implica în  Comisia   de Învățământ și în Comisia de cultura și Culte, pentru a încerca  să protejez   patrimoniul  cultural,  să colaborez cu Uniunile de creatori, să eficientizăm  actul  educativ cu scopul  de a crea  o Românie bine administrată,  cu o  economie  productivă  și  creativă care să aducă plusvaloare de care  are atâta nevoie țara noastră.

Vlad Părău: 19.Cu cine veți vota la alegerile prezidențiale?

Vasile Chira:În calitate de membru AUR, de Membru al Senatului Partidului AUR si de candidat   al acestei formațiuni  la alegerile parlamentare,  voi   vota evident  cu liderul nostru George Simion,  pe considerentul că un scor  cât mai  mare realizat de domnia sa in primul tur va fi, așa cum spuneam,   un factor de augumentare a  procentului partidului la parlamentare, dar si  viceversa în turul doi. Dar chiar și dacă nu aș fi membru AUR și nici candidat la parlamentare  din partea acestui partid,  aș vota cu George  Simion, deoarece  este un  om politic  tânăr,  inteligent,  energic,  curajos,  dispus și capabil  să  negocieze   drepturile și libertățile românilor  cu  instituțiile  bruxelleze  și euroatlantice.

Vlad Părău: 20.Ce părere aveți despre parteneriatul strategic al României cu SUA, în contextul de securitate regional, pe fondul quasi-eșecului occidental în Ucraina și al apropierii Rusiei de granițele noastre? Vom fi băgați în război? Vom schimba tabăra ca la 23 August 1944? Ce perspective mai are România din punct de vedere al politicii externe?

Vasile Chira: În viziunea AUR, ar trebui evident să continue parteneriatul  cu SUA,  cu atât mai mult cu cât  aceasta   are acum la putere un presedinte conservator, cxum este Donald Trump.

       In actualul context internațional  cauzat de războiul din  Ucraina, Romania  trebuie  sa analizeze  cu mare atenție  mutațiile  geopolitice  care  se  prefigurează, să-și  identifice  propriile interese  naționale  și să  și le  apere, după o consultare  cu  partenerii   nostri  europeni  si  cu Alianța  Euroatlantică, din care  facem parte.    

         Din momentul  în care Romania  a aderat, la cerere, la organismele   euroatlantice, prin însuși modul  de luare a deciziilor în aceste instituții, orice țară trebuie  să facă compromisuri, iar  acest  aspect  îi  diminuează  gradul  de suveranitate, inclusiv  nivelul  de  a avea  o politică  externă  absolut autonomă și    independentă.

      Desigur, faptul ca suntem membri ai  UE și ai NATO nu  înseamnă că trebuie să  renunțăm la orice  inițiativă legată de politica externă, nu înseamnă că trebuie să ne aliniem obedient și slugarnic  în fața marilor forțe europene,  în detrimentul  intereselor naționale.Tocmai împotriva acestui mod de manifestare total lipsite de demnitate națională a factorilor de primă decizie  politică din Romania, partidul AUR vine cu o altă abordare bazată pe respect reciproc, inteligență,  negociere, politici pragmatice, în cadrul acestui concert european.

           Atât timp cât nu există o alternativă identificabilă la acest parteneriat, el nu poate fi abandonat. Nici o țară mică nu poate să-și asigure singură securitatea, cum ne dovedește nedezmințit întreaga istorie și cu atât mai puțin într-o epocă a tehnologiilor militare ultra avansate tehnologic. În acest context, problema nu este parteneriatul ca atare, ci rolul pe care îl jucăm în cadrul acestuia. Exemplul Ungariei și chiar al Poloniei ne arată că există posibilitatea și altor opțiuni decât executarea necondiționată a unor ordine exterioare. Tocmai de aceea, este important ca noua putere politică să aibă o orientare suvernanistă pronunțată. 

Vlad Părău: 21.Mai aveți ceva de adăugat în finalul interviului (răspunsul la întrebări importante, dar încă neformulate)? Totodată, dacă vreo întrebare dintre cele formulate anterior nu vă simțiți confortabil să o abordați, puteți răspunde doar la cele la care aveți ceva de spus. Nu vom publica decât întrebările la care primim răspunsuri.

Vasile Chira:Toate aceste întrebări se constituie într-o oportunitate binevenită în cadrul campaniei electorale, pentru a-mi  expune atât propriile mele  puncte de vedere în calitate de  candidat AUR la Camera deputaților pe județul Sibiu, cât și punctele programatice ale programului de guvernare ale partidului pentru care candidez.

        Vă multumesc,  dumneavoastră personal, dar și cititorilor  pentru atenția acordată acestui interviu.Sper ca lectura lui  să ajute cititorii, cetățenii, județului Sibiu, sa-și clarifice  si mai exact opțiunea electorală  și să aibă în consecință o alegere inspirată și benefică, atât pentru ei cât și pentru copiii lor.

Avem nevoie de o politică  făcută „cu frică de Dumnezeu și dragoste de Țară”!

Dumnezeu să binecuvinteze Romania !

Dumnezeu să lumineze mințile  sibienilor ca să facă o alegere responsabilă!

CMF 11240014