Numărul de intervenţii la specia de urs brun în România a fost, în 2021, de 560, din care 84% a însemnat alungare şi doar 4,5% eliminarea exemplarelor periculoase, deci Ordonanţa 81 nu a fost un măcel, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, scrie Agerpres.ro.

„În 2021 am aprobat Ordonanţa 81 care se referă strict la intervenţie imediată. Nu are rol preventiv, pentru că nu poate să aibă. Intervine doar în momentul în care ursul e călare pe porc, deci este în grajd, este în coteţul de găini, în livadă, în curte, în şură. Când deschide vânătorul uşa, iese ursul, că s-au întâmplat şi asemenea situaţii. Ordonanţa 81 nu a fost un măcel. Deci, în 2021, Ordonanţa de urgenţă 81 a însemnat 560 de intervenţii, din care „groso modo” 84% sunt alungări, undeva la 11% sunt relocări şi doar restul de 4,4% sunt eliminări de exemplare periculoase, adică recoltarea exemplarului periculos în situaţii de forţă majoră. Anul trecut am venit cu acea cotă de prevenţie care este prevăzută de lege. Legea spune foarte clar că Ministerul Mediului trebuie să emită an de an o cotă de prevenţie pentru a reduce numărul de conflicte om-urs, pentru a reduce numărul de pagube, pentru a reduce numărul de atacuri care se soldează din păcate, cu decesul concetăţenilor noştri. Pentru cota de anul trecut am mers pe o cotă minimă de 140 de exemplare. Pentru a nu perturba sistemul, am lăsat ca această cotă să fie doar la îndemâna acelor asociaţii de vânătoare în contract direct cu UAT-urile”, a menţionat Tanczos.

Ministrul Mediului a ţinut să precizeze faptul că nu practică vânătoarea, dar şi că România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care intervine preventiv în populaţia de urs.

„Nu sunt vânător. Înainte să-mi pună cineva această întrebare, să ştiţi că n-am fost, nu sunt şi nu voi fi. Sigur pentru viitor, la bătrâneţe nu ştiu să garantez ce mă apucă peste 20-30 de ani, dar n-am intenţia să vânez urşi. Am primit astăzi nişte mesaje şi era bine să clarific acest aspect. Nu suntem singura ţară care intervine preventiv în populaţia de urs brun prin această metodă. Finlanda, Slovenia, Slovacia, Croaţia… toate ţările europene care au o populaţie de urs au şi cote de prevenţie. Nu ne comparăm la procent cu aceste state-membre, pentru că noi suntem undeva la sub 6%, iar ei sunt peste 12% – 16%. În acelaşi timp, este un adevăr faptul că ei deja implementează ceea ce noi încercăm acum pentru prima dată: să zonăm teritoriul României, să vedem care sunt zonele cele mai critice din punct de vedere populaţie, număr de exemplare, număr de conflicte”, a afirmat oficialul.

Acesta a susţinut necesitatea evaluării populaţiei de urs brun în România, în acest context fiind derulat un studiu de mostre genetice.

„Ne-a lipsit evaluarea populaţiei din 2016 încoace. Nu ştiu motivele, aş putea să spun că nici nu mă interesează. Din păcate, însă, din 2016 până acum nu a existat o evaluare a populaţiei de urs, nici pe metodele clasice pe care s-a lucrat ani de zile, nici pe o altă metodă invocată sau solicitată de anumite persoane. De ce doar în 2023 ? Pentru că în 2021 au fost două încercări eşuate de achiziţie publică a serviciilor de evaluare a acestor serviciilor prin care se evaluează această populaţie de urs brun în România. Abia la începutul anul 2022, în februarie, am reuşit să lansăm un apel, o achiziţie publică care s-a terminat şi cu semnarea unui contract de prestări servicii cu Universitatea Transilvania din Braşov şi cu INCDS. În baza acestui studiu am lansat în consultare publică proiectul de Ordin de ministru despre care vorbim astăzi. Aşa cum am spus, avem acest studiu pe mostre genetice, care practic începe implementarea planului de acţiune, unde avem începând de la prelevarea probelor până la estimarea populaţiei, testarea unor soluţii de prevenţie prin garduri electrice, comunicare, conştientizare, educare, informare a cetăţenilor etc. Avem şi sanctuarul de la Braşov, deci acolo este un pachet complet de măsuri care sunt preluate practic din planul de acţiune”, a spus Barna Tanczos.

Demnitarul a subliniat că în cazul acestui proiect a început o campanie de informare, dar şi că în ultimii doi ani şi jumătate au fost plătite toate compensaţiile aprobate în sistemul gestionat de Ministerul Mediului. „Nu spun că nu mai apar câteva cu dosare uitate prin sertare, uitate prin diverse birouri, pe sub tejghea, pe sub masă, pe sub birou, pe un raft, nu ştiu unde. Din păcate, se mai întâmplă şi asemenea situaţii, dar în principiu, tot ce s-a solicitat şi tot ce a trecut de filtru de aprobare s-a şi plătit”, a punctat Tanczos.

În opinia sa, ordinul de ministru propus are la bază câteva principii foarte clare, care trebuie discutate şi analizate.

„În primul şi în primul rând am eliminat intervenţia manuală personală în favoarea sau în defavoarea cuiva pe cote. Cotele din proiectul de ordin sunt stabilite într-o formulă matematică. Pleacă de la câteva criterii pe care le-am stabilit împreună cu colegii mei, cu specialişti din minister, am dat enter în Excel, au ieşit nişte cifre, le-am rotunjit şi acelea sunt. Nu sunt pentru mine, pentru judeţul X sau Y. Sunt în funcţie de criteriile pe care le-am stabilit de la bun început, ce a generat calculatorul, acele sunt cifrele. Am luat numărul de pagube, valoarea pagubelor, numărul de atacuri asupra persoanelor, pentru că ele reflectă această situaţie. În teren pot exista situaţii în care sunt conflicte, dar ele nu sunt raportate. Pot exista situaţii când sunt pagube, dar ele n-au fost raportate până acum. Pentru acele situaţii avem o cotă de prevenţie sau de intervenţie care se poate solicita în afara anexei”, a explicat ministrul Mediului.

În acelaşi context, demnitarul a declarat: „Am reglementat pentru prima dată foarte riguros ce se întâmplă în cazul extragerii acestor exemplare de urs, ce responsabilităţi are asociaţia de vânătoare, unde vine cu trofeul, cine evaluează trofeul, care sunt taxele care se plătesc, care este limita peste care nu pot fi extrase ca puncte exemplare din populaţia de urs brun din România. Protejăm, pe de o parte, exemplarele despre care spune că sunt cele de trofeu, şi spunem foarte clar ce se întâmplă procedural şi care sunt autorităţile statului român care controlează aceste extrageri de exemplare”.

Tanczos este de părere că „niciuna dintre măsurile din planul de acţiune nu rezolvă problema conflictelor om-urs sau problema populaţiei de urs brun din România”.

„Nici gardurile, nici câinii dresaţi, nici compensaţiile, nici prevenţia, nici intervenţia imediată, nici intervenţia după depunerea dosarului de pagubă, dar ele împreună pot forma un tot unitar care pe termen mediu-lung poate să aducă beneficii atât în favoarea speciei, cât şi în favoarea acestei coexistenţe care există la un moment dat. Nu poţi să eviţi contactul om-urs, pentru că intrăm noi în habitatul ursului, întră ursul în habitatul nostru, intrăm noi în pădure, intră ursul în pensiune… Deci, e un schimb de generozităţi, de vizite între noi şi această populaţie de urs brun din România”, a apreciat Barna Tanczos.

Nu în ultimul rând, ministrul a evidenţiat faptul că România are cel mai mare proiect de prelevare de probe genetice şi de estimare a populaţiei de urs brun, rândul ţărilor europene.

Marţi, organizaţia Agent Green a atras atenţia, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului, Barna Tanczos, că proiectul de Ordin supus dezbaterii publice, referitor la populaţie de urs brun din România, „conţine erori crase din punct de vedere legal, ştiinţific şi moral de la prima până la ultima pagină” şi a solicitat retragerea acestuia.

„Face de ruşine instituţia care se numeşte „ministerul mediului”. Ceea ce aţi publicat ca fiind un studiu nu arată deloc ca un studiu. Nu puteţi supune dezbaterii publice un proiect de ordin fără a deţine avizul Academiei Române care oricum nu poate fi dat fără a comite un abuz. Proiectul nu are o metodologie serioasă, iar durata colectării datelor indică mai degrabă că aţi v-aţi scos sporadic echipa la picnic cu nişte organizatori de vânătoare de trofee pentru a negocia la telefon cu fondurile de vânătoare preţul şi şpaga pentru fiecare execuţie de urs. Proiectul nu abordează cauza problemei ci doar efectul acesteia. În forma supusă dezbaterii, proiectul va amplifica în mod cert problema. Adică mai multe conflicte om-urs, mai multe pagube, pierderi de vieţi şi destructurarea populaţiei de urs. Şi cel mai grav, la finalul lecturii proiectului de ordin am realizat că ceea ce dvs. numiţi studiu pentru justificarea uciderii planificate a 486 de urşi nu prezintă sub nicio formă impactul asupra populaţiei de urs brun”, punctează activiştii de mediu.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat, miercuri, dezbaterea publică a proiectului de Ordin privind aprobarea nivelului de prevenţie şi de intervenţie pentru prevenirea pagubelor şi a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos).