Cimitirul fantomă din cartierul Lazaret naşte intrigi între instituţii

O parte a presei online locale sibiene s-a grăbit ieri să anunţe, fără verificarea informaţiilor, că în cartierul Lazaret s-au descoperit “cadavre”. În realitate SIBIU INDEPENDENT a discutat cu mai mulţi specialişti în domeniu şi situaţia e mult mai complexă.

În cartierul Lazaret din Sibiu, pe Calea Guşteriţei la nr 21 se construieşte pe fosta platformă Balanţa un cartier rezidenţial. Investitorul a primit autorizaţie şi de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu (DJC) de anul trecut cu condiţia investigării arheologice prealabile a zonei ce va fi excavată pentru construcţii. Aceasta este o politică aplicată din 2017 de noul director Valentin Delcă în concordanţă cu Legea din 2001. Această cerinţă a investigării arheologice o impune legea în zone ca municipiul Sibiu cunoscut cu o bogată tradiţie istorică, din păcate însă în anii anteriori de acest aviz s-a cam uitat…

Investitorul de pe o parcelă a fostei Balanţa a încheiat contract cu departamentul arheologic al Muzeului Brukenthal Sibiu pentru această cercetare prealabilă. Specialiştii muzeului au demarat săpăturile în martie, când au găsit primele morminte istorice. Dar au informat DJC abia în august! În această perioadă ei au deshumat 55 de morminte. Conform surselor SIBIU INDEPENDENT, acest cimitir ar corespunde ca locaţie aproxiamtivă cu o evidenţiere făcută în timpul celei de-a doua ridicări topo a Sibiului din perioada 1853-1870. O primă concluzie fiind că respectivele morminte fac parte din acea perioadă sau chiar mai târziu.

Problema este că informaţia apărută ieri în mediul online este veche din martie-mai! Atunci s-au descoperit osemintele. Datorită însă întârzierilor de comunicare de la Brukenthal spre Direcţia de Cultură, investitorii de pe parcela de nord, alipită celei investigate au continuat nestingheriţi construcţia de blocuri, ridicând trei. Direcţia de Cultură a cerut abia în august, când a primit raportul ştiinţific de la Brukenthal, investitorilor de pe parcela de nord să contracteze servicii de diagnoză arheologică, ceea ce aceştia au şi făcut. Conform specialiştilor limitele cimitirului se pare că se întind până sub strada Lazaret la est şi spre nord pe toată forsta platformă Balanţa.

Cine sunt morţii? Au murit de ciumă?

Dilema cea mare a apărut la identificarea osemintelor. În primul rând nu s-au testat oasele antropologic sau patologic pentru a se vedea vechimea lor. Specialiştii de la Brukenthal au înaintat ca posibilă dată sfârşitul secolului XIX, asta datorită existenţei în ridicarea topo făcută la aceea vreme a unui marcaj pentru cimitir în zona respecitvă. Marcajul era aproximativ.

Alţi specialişti în domeniu susţin că cimitirul poate fi chiar mai vechi şi l-au asociat cu cel al leproşilor. Aşa cum erau numiţi cei care mureau de ciumă. Moartea neagră a Evului Mediu a lovit şi Sibiul de multe ori între 1531 şi 1828, preponderent în secolelel XVI şi XVII.

În unele lucrări de specialitate vechi se face referire la un cimitir al ciumaţilor în cartierul Lazarent. Emil Sigerus pomeneşte în “Cronica oraşului Sibiu” despre decizia breslelor şi a veci­nătăţilor de a construi, la 6 mai 1718, pe “pajiştea molimelor” din faţa Porţii Elisabeta (undeva în zona Pieţei Gării), un lazaret pentru izolarea bolnavilor de ciumă.

Dar acesta poate să fi existat deja în zona Lazaret mult mai devreme, din secolul XVI sau XVII, ştiind că principalul cimitir al oraşului era cel de sub teritoriul actualului Spital Judeţean. Cimitirul din Lazaret nu este prezentat pe nicio hartă clar. Cea a lui Visconti de la sfârşitul secolului al XVII-lea nu îl arată deloc, iar cea din 1914 nu îl notează.

Unii istorici locali mai bătrâni îşi aduc însă aminte că acum 5 decenii când fabrica Balanţa construia noi hale pe actuala parcelă în discuţie s-au găsit şi atunci oseminte, ceea ce indică prezenţa clară a unui cimitir nemarcat aici. Ori motivaţia istorico-credincioasă a nemarcării unui cimitir în vechime era dată doar de natura morţilor îngropaţi acolo. În cazul de faţă multe concluzii duc la leproşi.

Sprijină SIBIU INDEPENDENT

Dacă doreşti să susţii acest proiect independent voluntar poţi face o donaţie liberă direct prin PAYPAL 

Pentru detalii citiţi aici.

You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *