Europarlamentarul USR Nicolae Ştefănuţă a obţinut joi, 5 martie, în comisia de Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) a Parlamentul European, susţinerea pentru mai multe măsuri de îmbunătăţire a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene:
- Instituirea unei proceduri de achiziții publice comune la nivel european în caz de dezastre;
- Definirea personalului de primă intervenţie în dezastre şi obligaţia statelor membre ca acesta să fie echipat corespunzător şi pregătit să acţioneze în dezastre;
- Intervenții profesioniste asupra patrimoniului cultural în caz de dezastre.
Ca raportor al Grupului Renew Europe pe Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Nicolae Ştefănuţă a propus mai multe amendamente, astfel încât în cazuri de epidemii, dezastre, accidente care depăşesc capacitea de răspuns a unui stat membru, Uniunea să poată acţiona eficient, rapid şi unitar pentru a proteja viaţa şi sănătatea cetăţenilor europeni.
Amendamentele la Decizia 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului propuse de europarlamentarul Nicolae Ştefănuţă şi adoptate de Comisia ENVI vizează instituirea unei proceduri de achiziții publice comune la nivel european în caz de dezastre, astfel încât, de exemplu, să poată fi cumpărate rapid şi coordonat echipamente de protecţie şi de mijloace de transport necesare în intervenţii, atunci când capacităţile statelor membre sunt depăşite, cum a fost cazul incendiilor devastatoare din Grecia, din 2019.
Un alt amendament instituie definiţia personalului de primă intervenţie în dezastre şi prevede obligaţia statelor membre ca medicii, pompierii, specialiştii în decontaminare etc, pe scurt, primii oameni care intră într-o zonă afectată sau intră în contact cu agenţi patogeni în epidemii, să fie echipaţi corespunzător şi să fie pregătiţi să acţioneze în dezastre.
Intervențiile profesioniste asupra patrimoniului cultural în caz de dezastre sunt o altă propunere a lui Nicolae Ştefănuţă, susţinută de Comisia ENVI.
„Bucureştiul este o zonă seismică, iar de furtuni şi de inundaţii nu mai este ferită nicio zonă din România. Având exemplul incendiului de la Catedrala Notre-Dame din Paris, m-am gândit la câte monumente istorice din Capitală ar putea fi afectate în cazul unui dezastru major şi la cum s-ar face intervenţiile asupra acestora. De aceea am propus ca specialiștii în protecția patrimoniului să fie incluși în Capacitatea europeană de răspuns la situații de urgență şi să fie consultați înaintea şi în timpul intervențiilor care vizează patrimoniul cultural.
Le mulţumesc
colegilor mei din Comisia de mediu, sănătate publică şi siguranţă
alimentară a Parlamentului European pentru susţinerea propunerilor
mele. Pregătirea în faţa dezastrelor este complexă, presupune
timp şi resurse şi trebuie făcută în funcţie de context.
Amendamentul meu privind instituirea Rezervei strategice a
Uniunii Europene nu a fost adoptat, deşi a avut susţinerea
grupurilor Renew Europe şi PPE. În contextul epidemiei actuale de
coronavirus, când ne lipsesc mijloace elementare precum măştile de
protecţie, sunt convins că o astfel de rezervă se poate dovedi
crucială în momente de criză.
Îmi propun să urmăresc subiectul în continuare şi, în funcţie şi de evoluţia actualei epidemii de coronavirus şi de cum va fi ea gestionată, să revin cu propunerea creării Rezervei strategice a Uniunii Europene într-o nouă formă.
Nu există prea multă pregătire pentru epidemii şi riscuri majore la adresa sănătăţii europenilor”, a declarat Nicolae Ştefănuţă.
Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite şi membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară şi al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European.
