Cu ocazia Zilei Mondiale a Luptei Împotriva Osteoporoezei, Dr. Mihaela Stanciu, medic primar endocrinologie, conferențiar universitar și medic specialist diabet și boli nutriție în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică pe larg, de ce osteoporoza (boala oaselor fragile) poate fi o problemă de sănătate publică.
Ce este osteoporoza?
Osteoporoza este o boală care afectează sistemul osos prin scăderea densității minerale osoase, dar și a microarhitecturii acestuia. Oasele devin fragile astfel încât o simplă căzătură sau activități cotidiene pot provoca fracturi, cele mai frecvente fiind cele la nivelul șoldului, radiusului, vertebrelor.
Femeile în primii ani după menopauză pot pierde până la o cincime din masa lor osoasă existând și factori de risc suplimentari, cum ar fi stilul de viață inclusiv dietetici, starea de sănătate și administrarea anumitor medicamente. Deși acestă afecțiune este mai des întâlnită în cazul femeilor, osteoporoza apare inclusiv la bărbați.
Cauzele
Există o serie de factori de risc care nu pot fi modificați: sexul – femeile au șanse mai mari de a dezvolta osteoporoză decât bărbații, vârsta – riscul de osteoporoză crește odată cu vârsta, rasa – femeile caucaziene sau de origine asiatică au cel mai mare risc de osteoporoza, istoricul familial – persoanele care au cazuri de osteoporoză în familie, în special dacă rudele au suferit o fractura de șold, au un risc mai mare de osteoporoză, constituția fizică – femeile și bărbații de statură mică tind să aibă un risc mai mare de osteoporoză, nivelul hormonal – osteoporoza este mai frecventă la persoanele care au fie un nivel prea mare sau prea mic de hormoni sexuali, hormoni tiroidieni, dar și hormoni suprarenalieni. Pe lângă aceștia exista și factori care pot fi modificați așa cum sunt dieta – riscul de osteoporoză este mai mare la persoanele cu un aport scăzut de calciu și tulburări de alimentație, consumul de steroizi și anumite medicamente – utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor interferează cu procesul de reconstrucție osoasă. De asemenea, osteoporoza a fost asociată cu medicamente utilizate pentru combaterea sau prevenirea unor afecțiuni precum: convulsii, reflux gastric, cancer, respingerea transplantului. Există și alte afecțiuni care netratate duc la agravarea osteoporozei – riscul de osteoporoză este mai mare la persoanele diagnosticate cu: boala celiaca, boala inflamatorie intestinală, boli renale sau hepatice, lupus, cancer, mielom multiplu, artrita reumatoidă. La acestea se adaugă și lipsa mișcării, consumul excesiv de alcool și fumatul.
Diagnosticarea osteoporozei
Diagnosticul osteoporozei se face pe baza măsurării densității minerale osoase (DMO), iar cea mai utilizată metodă de evaluare a DMO este absorbţiometria duală cu raze X (DXA). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a definit osteoporoza exclusiv pe baza scorului T, ca reducerea DMO sub 2,5 deviaţii standard faţă de media adultului tânăr de acelaşi sex.
Prevenirea osteoporozei
Osteoporoza poate fi prevenită prin numeroase metode, de la administrarea anumitor medicamente până la schimbarea stilului de viață, urmând o dietă sănătoasă și practicând mișcare regulat. Alimentația și exercitiile fizice pot ajuta la prevenirea pierderii osoase si la întărirea oaselor. Evitarea fumatului, a consumului excesiv de alcool, evitarea accidentărilor, o dietă bogată în proteine, calciu, vitamina D și program de activitate fizică zilnică pot impiedica agravarea osteoporozei la varstnici. La vârstnici este esențială prevenția căderilor.
Candidații pentru terapia farmacologică de prevenție a osteoporozei sunt pacienții cu osteopenia și risc crescut de fractură. Decizia se face de fiecare data individualizat. În anumite țări este recomandată inițierea terapiei în cazul în care scorul FRAX arată un risc de fractură de șold peste 3% la 10 ani iar pentru fracturi majore osteoporotice peste 20%. Această recomandare nu are însă putere de ghid, ci este subiectivă în funcție de caracteristicile sistemului de sănătate în fiecare țară în parte. Terapia farmacologică se inițiază cu bisfosfonați sau raloxifen la femeile postmenopauză. Substituția estrogenică nu este indicată în acest scop. La bărbați se folosesc bisfosfonați sau tratament substitutiv androgenic în caz de hipogonadism demonstrat. Bisfosfonații cei mai folosiți pentru prevenție sunt alendronat, risedronat, ibandronat.
La data de 20 octombrie, anual, este marcata Ziua internationala a osteoporozei, fiind organizată de Fundația Internațională pentru Osteoporoză (International Foundation for Osteoporosis – IOF). Aceasta zi a fost inițiată de Societatea Națională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, la 20 octombrie 1996, și susținută de Comisia Europeană, iar ulterior a fost marcată de Fundația Internațională pentru Osteoporoză. În anii 1998 și 1999, Organizația Mondială a Sănătății a devenit co-partener al marcarii acestei zile.
