În această dimineață, peste 200 de lole vesele şi gălăgioase au alungat iarna din Agnita. Înarmate cu bice, costume şi măşti, acestea au pus pe fugă spiritele rele şi au croit drum primăverii.
După un an de pauză, în localitatea Agnita de pe Valea Hârtibaciului, activitatea cultural artistică – „Fuga Lolelor”, organizată de Breasla Lolelor în ultima duminică din luna ianuarie, conform tradiției, s-a desfășurat altfel decât se știa. De data aceasta, organizatorii au impus reguli stricte, menite să prevină răspândirea virusului Covid 19. CITEȘTE Agnita: Condițiile în care se va desfășura activitatea cultural – artistică ,,Fuga Lolelor”
Legendele spun că acest obicei îşi are rădăcinile în Evul Mediu. Pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi.
În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.
Astăzi, obiceiul s-a desfășurat sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. A urmat apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea s-a încheiat cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele au aleargat în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă au fost recunoscute de trecători, lolele au oferit oferit drept recompensă câte o gogoaşă.
