22.4 C
Sibiu
miercuri, 06 iulie, 2022

Sibiu şi Oradea, campioni la gestionarea deşeurilor

Știri din Județ

Premieră pentru România – Primul clasament care arată cum stau reşedinţele de judeţ la capitolul gestionarea deşeurilor. România, departe de atingerea obiectivelor asumate la nivel european

Reşedinţele de judeţ din România au fost monitorizate şi evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deşeurilor, în cadrul Raportului naţional de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociaţia Act for Tomorrow şi Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezenţa Ministrului Mediului, Tanczos Barna.

Principalele concluzii ale studiului arată că toate reşedinţele de judeţ au dificultăţi în gestionarea deşeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalităţi tratează gestionarea deşeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislaţiei minime. Nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de 70 de puncte, obţinut de Sibiu şi Oradea.

Sibiu, Oradea, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Iaşi se numără printre UAT-urile care respectă legislaţia într-o mare măsură şi fac eforturi pentru a creşte calitatea şi performanţa serviciilor publice privind gestionarea deşeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenţie şi management al deşeurilor.

Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 şi Sector 5 Bucureşti, Târgovişte, în care colectarea deşeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislaţiei şi bunelor practici, care au obţinut între 0 şi 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.

50.616.928 lei reprezintă cuantumul total al penalităţilor plătite de către cele 41 reşedinţe de judeţ din România şi cele 6 sectoare ale municipiului Bucureşti, reprezentând obligaţia de plată pentru deşeurile municipale aferente anului 2020. Potenţialul argument al lipsei fondurilor pentru neimplementarea măsurilor din legislaţia privind gestionarea deşeurilor se anulează în urma analizei cuantumului penalităţilor plătite de fiecare UAT pentru neîndeplinirea ţintelor. În locul penalităţilor, fiecare UAT ar putea să investească aceste sume în vederea implementării de măsuri şi programe prin care să prevină generarea de deşeuri şi să crească cantităţile de deşeuri reciclabile colectate.

Alte concluzii importante ale secţiunii privind gestionarea deşeurilor, realizată de Asociaţia Act for Tomorrow, arată că:

37% dintre primării nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului economic “plăteşte pentru cât arunci”, iar 35% au doar actualizate contractele cu acest instrument însă neimplementat; 28% din primării colectează deşeurile pe doar 2 fracţii – umed şi uscat, 41% dintre UAT-uri nu au început încă niciun demers pentru colectarea biodeşeurilor, iar 24% realizează proiecte pilot sau implementează campanii punctuale; 65% dintre primării nu oferă deloc soluţii gratuite de colectare a deşeurilor de construcţii, iar 11% nu oferă gratuităţi pentru deşeurile voluminoase; 11% dintre primării nu au contracte de salubrizare actualizate cu indicatorii de performanţă şi penalităţi, iar 24% dintre primării nu au publicate contractele de salubrizare pe site-uri; 17.3% nu au deloc pagini web prin care cetăţenii să fie informaţi cu privire la modalităţile de colectare a deşeurilor, calendare, tarife, 32% au pagini web slab dezvoltate şi cu puţine informaţii, 9% dintre primării nu au desfăşurat deloc campanii de informare, 20% nu au dotat nicio şcoală cu infrastructură de colectare separate.

În cadrul evenimentului de lansare a fost prezent şi Ministrul Mediului, Tanczos Barna, iar acesta a declarat că:

“Raportul trage un semnal de alarmă şi surprinde adevărul despre problema gestionării deşeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităţilor. Există o prăpastie între primele şi ultimele poziţii. Distanţa uriaşă între cei care se implică şi cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităţilor din zonele respective. Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a creşte capacităţile din domeniul reciclării printr-un program de creştere a investiţiilor, astfel încât să susţinem întreg lanţ, de la colectare, selectare, până la reciclare;

Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru oraşe, şi peste 550 de centre de aport voluntar;

În luna iulie vom fi gata să lansăm ghidul pentru acele centre de colectare voluntară. Trebuie să creştem gradul de reciclare şi prin aceste insule inteligente pe care le finanţăm tot prin PNNR, vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru oraşe, şi peste 550 de centre de aport voluntar;

Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creşterea capacităţii de reciclare, pentru toate tipurile de deşeuri.”

Totodată, în cadrul raportului este elaborat şi un set de recomandări specifice care vizează atât autorităţile publice locale, cât şi naţionale. Implementarea acestora ar putea contribui la creşterea performanţei sistemelor de gestionare a deşeurilor şi la îmbunătăţirea rezultatelor acestor procese.

Dintre acestea enumerăm:

* Creşterea nivelului de transparenţă la nivelul autorităţilor locale şi centrale cu privire la progresele şi rezultatele colectării separate şi reciclării şi stadiul implementării legislaţiei privind deşeurile, prin publicarea acestor informaţii pe site-urile proprii.

* Creşterea cuantumului penalităţilor pentru autorităţile locale pentru neimplementarea prevederilor legislaţiei privind gestionarea deşeurilor, precum şi introducerea de noi penalităţi pentru neimplementarea unor prevederi din legislaţie, precum: instrumentul economic “plăteşte pentru cât arunci”, activităţi de informare şi educare etc.

* Acordarea de finanţări din fondul de mediu pentru autorităţile publice locale în vederea dezvoltării de proiecte care au în centrul lor acţiuni de prevenţie cu privire la generarea de deşeuri şi de susţinere a economiei circulare.

* Realizarea de controale mai dese ale Gărzii de mediu şi aplicare de sancţiuni pentru autorităţile publice locale care nu respectă legislaţia în vigoare.

* Creşterea taxelor de depozitare şi susţinerea economiei circulare, prin subvenţii şi facilităţi fiscale.

* Dezvoltarea de programe şi proiecte de către UAT-uri pentru încurajarea prevenţiei generării deşeurilor (de tip Zero Waste) sau de susţinere a economiei circulare.

O altă premieră constă în transparentizarea informaţiilor, fiecare cetăţean putând vedea cum se întâmplă gestionarea deşeurilor în oraşul său, pe fiecare dintre categoriile analizate.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022 şi a vizat 47 de UAT-uri (municipii reşedinţă de judeţ şi primăriile de sector din Bucureşti). Utilizând informaţiile primite de la Primării în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, precum şi informaţiile culese de pe site-urile UAT-urilor, dar şi informaţii din presa locală şi alte site-uri relevante, au fost centralizate şi analizate datele în funcţie de indicatorii specifici şi au fost desemnaţi câştigătorii.

Au fost oferite punctaje pentru asigurarea colectării separate pe fracţii, îndeplinirea ţintelor de reciclare la nivel de municipalitate, implementarea instrumentului “plăteşte pentru cât arunci”, informarea şi educarea cetăţenilor, îndeplinirea ţintelor de reciclare, colectarea biodeşeurilor, colectarea DEEE-urilor, deşeurilor voluminoase şi de construcţii, actualizarea şi publicarea contractelor de salubritate, gestionarea deşeurilor abandonate, programe proprii de prevenire, inovare sau economie circulară.

Pentru monitorizarea modului în care gestionarea deşeurilor se realizează la nivelul reşedinţelor de judeţ şi în vederea clasificării acestora, a fost realizată o metodologie dezvoltată de echipa de proiect, cu consultarea experţilor în domeniu. Aceasta are la bază atât prevederile legale care trebuie respectate de către autorităţile publice locale, conform normelor legislative în vigoare, precum şi o serie de bune practici şi recomandări internaţionale, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor la nivel local.

“Prin acest raport ne-am propus să realizăm o imagine de ansamblu a implementării legislaţiei privind deşeurile de către reşedinţele de judeţ din România. Credem cu tărie că pentru a discuta despre noi măsuri de creştere a performanţei gestionării deşeurilor la nivelul ţării noastre este absolut necesar să cunoaştem în ce măsură actualele norme legislative sunt respectate la nivel local. Respectarea legislaţiei privind deşeurile reprezintă doar un prim pas necesar în vederea unei bune gestionări a deşeurilor la nivel local, însă aceasta nu este nici pe departe suficientă dacă ne dorim oraşe în care colectarea şi reciclarea deşeurilor să aibă rezultate cu care să ne putem mândri. În prezent, la nivel european există măsuri stabilite de experţi, care au fost testate şi implementate, precum şi numeroase exemple de bună practică, unele dintre ele fiind chiar localităţi din România. Viziunea generală spre care ar trebui să tindem atunci când ne referim la gestionarea deşeurilor la nivelul localităţilor este cea a oraşelor în tranziţie spre o economie circulară şi spre atingerea obiectivului de Zero Deşeuri.” a declarat Andrei Coşuleanu, Preşedintele Asociaţiei Act for Tomorrow.

În cadrul Raportului naţional de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale au fost realizate analize şi clasamente şi pentru domeniile educaţie şi transport public.

Proiectul Cetăţeni activi pentru servicii publice de calitate la nivel local este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociaţia Act For Tomorrow şi Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creşterea capacităţii de mobilizare şi implicare civică, în special în rândul tinerilor, prin dezvoltarea unui set de metode şi instrumente de monitorizare şi advocacy în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de transport public, educaţie şi gestionare a deşeurilor furnizate de administraţiile publice locale din mediul urban.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparităţile economice şi sociale şi a consolida relaţiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare şi statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorţiul compus din Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Fundaţia pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia PACT şi Frivillighet Norge, care acţionează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE şi Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societăţii civile şi a cetăţeniei active şi creşterea capacităţii grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmăreşte dezvoltarea pe termen lung a sustenabilităţii şi capacităţii sectorului societăţii civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetăţeniei active şi a drepturilor omului şi consolidând în acelaşi timp relaţiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Acest material nu reprezintă în mod oficial poziţia oficială a Granturilor SEE şi Norvegiene 2014-2021.

Pentru mai multe informaţii despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesaţi www.activecitizensfund.ro

Pentru mai multe informaţii despre Granturile SEE şi Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele Știri