Aderarea România la spațiul Schengen și reținerea Austriei.
Întrați pe ultimii ‘cm’, destinul Schengen urmează a se discuta în Consiliul Miniștrilor Justiției și Afaceri Interne din 8-9 decembrie.
Se lucrează pe toate „fronturile” pentru a debloca, și totodată înțelege opoziția Austriei apărute de mai bine de o săptămână în spațiul public!
La invitația d-lui președinte ACoR dl. Emil Drăghici am participat la o întrevedere cu președintele asociației omoloage din Austria, dl. Alfred Riedl (Österreichischer Gemeindebund). În cadrul discuțiilor au fost reiterate argumentele care susțin intrarea României în spațiul Schengen, precum și dorința de a clarifica orice speculație în ceea ce privește eligibilitatea țării noastre.
Până în momentul de față pare că România, după mai bine de 11 ani s-a prezentat cu temele făcute și mai mult decât cu note de trecere la examenul „Schengen”.
Statele care s-ar opune aderării țării noastre din considerente politice ar trebui să știe că prin poziția lor ar face mult rău unității europene, într-un context în care avem nevoie să fim uniți în fața agresiunilor externe. Crearea unui sentiment de respingere duce la creșterea curentului eurosceptic ca formă a războiului hibrid condus de Rusia pe teritoriul european.
Există în continuare o reținere din partea Austriei în ceea ce privește aderarea României. Motivul acesteia este preocuparea internă legată de migrația ilegală. Ca răspuns la aceste îngrijorări, Comisia Europeană a prezentat zilele trecute Planul de Acțiune pentru Balcanii de Vest. Setul de măsuri și instrumentele propuse de Comisia Europeană în Planul publicat sunt de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate de Austria cu privire la evoluțiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluții pragmatice în direcția gestionării eficiente a acestei situații.
Planul de Acțiune include 20 măsuri operaționale, structurate pe 5 piloni principali: 1)întărirea managementului de frontieră; 2)proceduri de azil accelerate și sprijinirea capacităților de primire;
3)lupta împotriva traficului de migranți; 4)consolidarea cooperării privind readmisia și returnările;
5) alinierea politicilor de vize.
Indiferent de decizia care se va lua, România va rămâne o țară ancorată în valorile europene.
