Europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță a transmis către mass-media următorul comunicat de presă:
Am avut onoarea ca român și ca european să fiu parte dintr-o delegație la vârf la Chișinău a Parlamentului European.
Zic “onoarea” pentru că este o onoare să fii în acest Ierusalim al românilor, această a două capitală a națiunii noastre de peste tot.
Și pentru că la nivel de timp a fost în ceasul cel mai greu al fraților noștri, în ceasul în care se simt amenințați, împinși, lăsați singuri.
M-am gândit la 5 lucruri aici la Chișinău. 5 teme mari ca niște table ale Bibliei viitorului Moldovei:
- Bani.
Da, am ajutat anul asta cu 210 milioane în plus la buget, din care 65 merg la nevoile energetice ale Moldovei. Dar avem nevoie de și mai mult în anii care vin, deci Moldova trebuie să fie piesa centrală a reviziei MFF, adică să fie impactul de 4 ori mai mare. - Implementare.
Trebuie să fim îngăduitori cu acquisul și tot felul de măsuri ce sunt greu de implementat imediat. De exemplu, exportatorii de mere din Moldova suferă pentru că nu îndeplinesc nu știu ce condiții fitosanitare și de labelling. Fiind mai catolici decât papa, nu ajutăm să scoatem Moldova din sărăcie. - Investiții.
În condiții de război din păcate nu vine nimeni și investește. Deci Moldova efectiv depinde de Europa. Este o luptă între viață și moarte pentru sufletul și viitorul acestei națiuni. - Sprijin.
Majoritatea populației, 60% e proeuropeană. Pentru NATO, sprijinul însă e în jur de abia 20%. Mulți zic ‘Statele sunt departe, Rusia e aici aproape, cu dânșii trebuie să ne avem bine’. Nu este o majoritate, dar o minoritate consistentă (cam 30-35%). Așa că trebuie să arătăm empatie, atenție la oameni și să vorbim despre ceea ce doresc ei, nu ce dorim noi românii de exemplu. Cu toate astea, tot mai multe voci spun un cuvânt imens, dar delicat. Unire. - Apărare.
Neutralitatea și slăbiciunea nu fac casă bună. Moldova a avut în anii 90 o alegere dificilă: neutralitate. Aceasta s-ar putea să nu mai fie în curând pe masă, pentru că pericolele cresc exponențial.
România trebuie, dar TREBUIE dincolo de vorbe mari și declarații de iubire să fie alături de Moldova în ceasul cel mai greu al existenței sale.
Un ultim gând: plec de aici cu o senzație de furie pentru că PSD și AUR sabotează constant această națiune. O fac prin ceea ce fac, prin ceea ce zic, prin oamenii cu care se afișează din Moldova, cu știrile pe care le împing, cu interesele dubioase pe care le au. Când este oare momentul în care să zicem în sfârșit trădare la ceea ce este nimic mai puțin decât asta?
