Proiectul ”Piața la birou”, inițiat de Consiliul Județean Sibiu, a ajuns astăzi în curtea Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu. Sibienii au putut lua brânză, legume, miere, cârnaț, pâine de la 12 producători locali autentici. Pentru cei care nu au apucat să cumpere, Consiliul Județean Sibiu spune că va anunța un program al tuturor edițiilor viitoare din Proiectul „Piața la birou”, fie ținute în curtea Consiliului sau la Agenția de Mediu ori la alte instituții. Toate cele patru ediții din acest an ale proiectului s-au bucurat de succes. Am stat de vorbă cu unul dintre producătorii prezenți, Maria Iuga din Tilișca. Vitrina ei era la ora 12 aproape goală: „Nu m-am așteptat ca de la prima ediție aici să avem așa mulți clienți” ne-a mărturisit ea.
La prima ediție organizată astăzi la sediul Agenției pentru Protecția Mediului, str. Hipodromului nr. 2 A, au participat 12 producători locali din Piața Volantă Transilvania, care au adus produse de patiserie/panificație (Apoldu de Jos, Sebeș, jud. Alba, Sibiu – In Pane Veritas), cu lactate (Tilișca), cu produse de carmangerie (Sibiu), cu legume și fructe (Nou, Veștem și Miercurea Sibiului), cu conserve și dulcețuri (Mohu și Sadu), cu produse apicole (Galeș) și cu flori (Șelimbăr).
Maria Iuga din Tilișca este unul dintre acești producători locali verificați și autorizați de Consiliul Județean Sibiu să vândă sâmbăta în Piața Volantă Transilvania, dar și în proiectul acesta nou „Piața la birou”. Ea are propria fermă de vaci, alături de soțul ei. Fără angajați, muncesc doar ei și fiul lor.
Program de fermier român: de la 4.30 dimineața la 23 noaptea!
„Noi când am terminat de muls vacile dis de dimineață și plec cu laptele, alții îi văd că abia atunci pleacă spre locurile unde au turmele de oi” povestește Maria. O situația tot mai des întâlnită la crescătorii de animele și din județul Sibiu. Chiar și în Mărginime, ciobanii au devenit proprietari de animale, cu angajați și puțin interes în a munci pe brânci. Profitul a devenit scopul și nu creșterea animalelor. De altfel, este cunoscut în Sibiu faptul că mulți foști ciobani, deveniți proprietari de oi, au ajuns apoi benzinari sau hotelieri. Iar acum sunt cu mașini scumpe, case mari și la costum.
Dar mai există și fermieri adevărați. Acei mici fermieri care au afaceri de familie. Cazul familiei Iuga de la Tilișca este unul dintre acestea. Ei curăță animalele, le hrănesc, le mulg, prepară brânzeturile și le înmulțesc în propria fermă. Ei cultivă pământul pentru a avea fân și a hrăni vacile. Ei conduc tractorul la arat, ei mulg manual vacile și tot ei pregătesc telemeau, brânza sau cașul. „M-am trezit la 4.30 să am timp să mulg vacile și să vin apoi aici la piață” ne spune Maria. Este programul ei normal de muncă.
Când vede că facem poze se fâstâcește și ne spune că nu a avut timp să se aranjeze prea mult pentru că vine direct de la fermă după ce a muls 20 de vaci. Laptele proaspăt muls în sticle noi îl vinde cu 6 lei litrul. Brânza se vede în partea de sus a sticlei de 5 degete. „Dintr-un litru din acesta fac ăștia de la supermarket 10 litri de lapte” spune o femeie care a cumpărat o sticlă de lapte de la Maria.
Fermier ziua, hârțogării seara
Familia Iuga are mai multe văcuțe, dar unele sunt gestante, altele cu viței și, prin rotație, cam 20 mulge. Dar nu se încadrează la subvenția anunțată de APIA de 100 de euro pe an pe cap de animal. La o întâlnire regională, au aflat că subvenția aceea este pentru cei care au peste 100 de animale. „Adică tot pentru cei bogați” remarcă Maria. Pentru ei, micii producători bani sunt de la APIA, dar mai puțini.
Iar proiectele pe diferite fonduri sunt tot mai greu accesibile pentru micii producători. „Am vrea să punem și noi proiect. Să ne facem saivan mare, cu acces pe mijloc să intre utilajul cu hrană și prin spate cu curățenia. Să punem și mulgătoare automate. Dar este greu cu proiectele astea….” povestește Maria în timp ce vinde ultima bucată de telemea proaspătă unei cliente.
După o zi de muncă la fermă, ai crede că seara urmează relaxarea, în familie. De fapt urmează partea de documente, hârtii, proiecte pentru a accesa subvențiile de la APIA sau alte potențiale proiecte. Adesea însă fără succes. Dar Maria nu se lasă și încearcă. „Fără muncă multă nu faci nimic. Soțul meu de tânăr a fost nevoit să muncească. Când ne-am luat am început de jos. Primii ani abia strângeam lapte toată vara să facem de puțină telemea. Dar nu ne-am lăsat!” spune Maria. Două femei, cliente la „Piața la birou” de la Agenția de Mediu gustă din caș și îl iau pe tot cel rămas. „Na, că s-a dus și cașul” exclamă Maria.
De 10 ani, Maria Iuga merge sâmbătă la Piața Volantă Transilvania. Este „machiată” natural în obraji, cu roșeața specifică fermierului român care muncește de zori și până în seară. Astăzi, la „Piața la birou” de la Agenția de Mediu, dădea cu 35 de lei kilogramul telemeau și cașul. „Au venit câte o firmă la fermă să le dăm telemea veche, dar ieftin tare, ca apoi ei să o vândă la supra-preț. Nu am vrut. Este munca noastră și numai noi știm cât tragem să avem produse de calitate” ne-a spus Maria. O bătrânică a dorit un kilogram de telemea veche. „30 de lei și v-o dau toată” arată Maria calupul de telemea care era de aproape 2 kg. Adică un mizilic. Dar bătrâna a refuzat politicos, pentru că este singură și nu are cu cine o împărți. Maria a luat ața și a tăiat calupul. „Uite cum taie cu ața! Ca pe vremea mea…. Vai, ce amintiri!” povestește bătrânica în timp ce cu ochii privea la tehnica Mariei de a tăia telemeaua.
