Astăzi, 20.07.2023, orele 18:00, la Palatul Brukenthal va avea loc vernisajul expoziției „Culorile discriminării”, curatori: Dana Roxana Hrib, Alexandru Constantin Chituță.
Expoziția prezintă un scurt istoric al discriminării pe criteriul culorii pielii, ilustrat cu ajutorul lucrărilor de pictură europeană din sec. XVI-XVIII, un demers care ne arată că ignoranța a determinat cel puțin tot atâtea abuzuri ca și instrumentalizarea politică și economică, indusă de sistemele coloniale.
Durata: 20.07 – 30.09.2023
Vernisaj: Palatul Brukenthal, 20.07.2023, orele 18:00
Partener: Primăria Municipiului Sibiu
Curatori: Dana Roxana Hrib, Alexandru Constantin Chituță
Prelucrare grafică: Chris Balthes
Expoziție în cadrul unui proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
În a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae, taxonomistul suedez Carl Linnaeus (1707 – 1778) împărțea specia umană în patru categorii sistematice, după culoare: alb european, roșu american, galben asiatic și negru african; acestora, el le-a adăugat categoria „monstruos” pentru oamenii sălbatici și monstruoși, grupuri necunoscute și indivizi mai mult sau mai puțin anormali. În mod evident, conținutul celei de a cincea categorii se raporta la ceea ce Linnaeus considera a fi cunoscut și civilizat, potrivit culturii din care provenea, pe care o considera normativă.
Expoziția prezintă un scurt istoric al discriminării pe criteriul culorii pielii, ilustrat cu ajutorul lucrărilor de pictură europeană din sec. XVI-XVIII, un demers care ne arată că ignoranța a determinat cel puțin tot atâtea abuzuri ca și instrumentalizarea politică și economică, indusă de sistemele coloniale. Este importantă înțelegerea acestui tipar de gândire deoarece, între clasele conducătoare – generatoare de ideologie și oamenii obișnuiți – majoritatea indiferenți sau lipsiți de cunoaștere, arta a constituit etapa intermediară a instituționalizării rasismului, pe parcursul mai multor secole.
Cele 16 panouri prezintă începuturile ideologiei de rasă de la etnocentrismul antic la conceptul de puritate a sângelui și condiția de non-european, doctrina descoperirilor, expozițiile etnografice sau grădinile zoologice umane, justificarea segregării unor popoare sau grupuri etnice întregi, în baza teoriilor pseudo-științifice despre culoarea epidermei; de asemenea puteți afla mai multe despre ce înseamnă colorismul și practici puțin cunoscute precum testul hârtiei de împachetat a cărei culoare determina separarea sclavilor pentru muncile casnice de cei trimiși la muncile agricole sau practicile toxice de albirea tenului.
