Consilierii locali din Săliște sunt chemați luni să respingă solicitarea Mineral Proiect Invest SA pentru concesionarea a 100.000 de metri pătrați. Proiectul de hotărâre invocă motive economice, financiare, sociale și de mediu. Numai că studiul anexat laudă avantajele economice, financiare și sociale ale investiției, nu conține o concluzie de respingere și se limitează să enumere câteva riscuri care „trebuie studiate”.
Consiliul Local Săliște a fost convocat luni, 28 septembrie, de la ora 15:00, într-o ședință extraordinară convocată de îndată. Pe ordinea de zi se află un singur proiect cu miză reală: respingerea solicitării formulate de Mineral Proiect Invest SA pentru concesionarea unui teren de 100.000 de metri pătrați, înscris în CF 120132 Săliște.
Terenul urma să fie folosit pentru construirea unei unități industriale de prelucrare a pulberilor de magneziu.
Proiectul de hotărâre a fost inițiat de primarul orașului Săliște, Horațiu-Dumitru Răcuciu. Documentul susține că studiul de oportunitate ar demonstra că valorificarea terenului prin concesionare „nu justifică un interes public local optim”, din considerente economice, financiare, sociale și de mediu.
Am citit studiul integral.
Problema este că studiul nu spune așa ceva.
Proiectul respinge concesionarea invocând o concluzie care nu apare în studiu
Articolul 2 din proiectul de hotărâre respinge cererea Mineral Proiect Invest SA, înregistrată la Primăria Săliște cu nr. 6105/2026.
Motivarea este formulată astfel: concluziile studiului ar releva că modalitatea de valorificare prin concesionare „nu justifică un interes public local optim”.
Studiul de oportunitate are 12 pagini. Nu conține un capitol final de concluzii. Nu recomandă respingerea concesiunii. Nu afirmă că investiția este inoportună și nu stabilește că dezavantajele sunt mai mari decât beneficiile.
Din contră, cea mai mare parte a documentului argumentează în favoarea concesionării.
Prin urmare, consilierilor locali li se cere să voteze o concluzie politică și administrativă care nu este scrisă în documentul tehnic invocat drept justificare.
Studiul laudă avantajele economice ale investiției
La componenta economică, documentul arată că dezvoltarea investițiilor locale ar stimula activitățile de producție și ar atrage investiții externe, „ceea ce va avea un impact pozitiv asupra comunității”.
Printre beneficiile enumerate se află:
- administrarea eficientă a domeniului privat al orașului;
- atragerea unor venituri suplimentare la bugetul local;
- dezvoltarea agenților economici;
- dezvoltarea durabilă a zonei;
- reducerea riscului pierderii locuitorilor și locurilor de muncă;
- utilizarea forței de muncă locale;
- folosirea materialelor de construcții autohtone.
Acestea nu sunt argumente pentru respingerea concesionării. Sunt argumente pentru realizarea ei.
Studiul merge până la a afirma că obiectivul principal este utilizarea amplasamentului „la potențialul maxim”, atât din punctul de vedere al Orașului Săliște, cât și al concesionarului.
Redevență de 56.000 de euro pe an
Nici analiza financiară nu susține respingerea.
Studiul stabilește o redevență minimă de 56.000 de euro pe an, care ar urma să fie indexată anual cu indicele armonizat al prețurilor de consum pentru zona euro.
Raportat la suprafața de 100.000 de metri pătrați, redevența ar fi de 0,56 euro pe metru pătrat în fiecare an.
În 25 de ani, orașul ar încasa cel puțin 1,4 milioane de euro, fără a lua în calcul indexarea. Dacă terenul ar fi concesionat pentru durata maximă prevăzută în studiu, de 49 de ani, venitul nominal ar ajunge la 2,744 milioane de euro, tot fără indexare.
Documentul mai vorbește despre taxe locale, impozitul pe teren, taxa pentru autorizarea construcțiilor și impozitul pe viitoarele clădiri.
Există o singură rezervă: o parte importantă a investiției ar urma să fie reprezentată de echipamente speciale și instalații de procesare, astfel încât impactul direct asupra bugetului local ar putea fi mai redus decât valoarea totală a proiectului.
Dar nici această observație nu este transformată într-un calcul și nu conduce la o recomandare de respingere.
Nici componenta socială nu justifică refuzul
La capitolul social, studiul vorbește exclusiv despre avantaje.
Sunt menționate crearea unor locuri de muncă pentru locuitorii orașului, modernizarea instalațiilor de alimentare cu energie electrică, atragerea capitalului privat și diversificarea activităților productive.
Nu aflăm câte locuri de muncă ar fi create. Nu există o estimare privind salariile, numărul angajaților locali sau efectele asupra comunității.
Dar, în forma sa actuală, capitolul social susține investiția. Nu o respinge.
Riscurile reale apar abia la capitolul de mediu
Singura parte critică a studiului este cea referitoare la mediu și siguranță.
Documentul arată că o fabrică de pulberi de magneziu este o investiție industrială de înaltă complexitate și că pulberea de magneziu este extrem de inflamabilă.
Sunt enumerate riscuri de incendiu, explozie, praf combustibil și reacții violente cu apa.
Studiul mai arată că trebuie analizate:
- posibilele scăpări accidentale de pulberi;
- emisiile de gaze și fum;
- cedarea unui filtru;
- producerea unui incendiu tehnologic;
- zgomotul generat de instalațiile industriale;
- efectele asupra proprietăților învecinate.
Un element important este existența unei tabere pentru copii în imediata vecinătate a terenului. Documentul spune că trebuie studiat zgomotul produs de echipamentele grele, sistemele de măcinare, instalațiile de atomizare, ventilatoarele și sistemele de transport al pulberilor.
Sunt probleme serioase. Dar studiul nu le analizează.
Nu există măsurători, modelări, distanțe de siguranță, scenarii de accident, estimări privind emisiile sau o evaluare tehnică a riscului pentru tabăra de copii.
Documentul afirmă doar că aceste aspecte „trebuie studiate”.
Așadar, proiectul de hotărâre transformă niște întrebări tehnice încă neclarificate într-o concluzie definitivă de respingere.
Studiul este semnat de evaluatorul care a stabilit și redevența
Studiul este semnat de Șerb Constantin Ovidiu, evaluator ANEVAR din Sibiu. Tot el este indicat în document drept autor al raportului de evaluare prin care a fost stabilită redevența de 56.000 de euro pe an.
În dreptul raportului de evaluare, însă, numărul documentului a rămas necompletat.
Nu este menționată firma care a realizat studiul, valoarea contractului, procedura prin care a fost ales autorul sau existența unor specialiști de mediu, securitate industrială ori sănătate publică implicați în analiză.
Mai mult, documentul vorbește la un moment dat despre venituri la „bugetul județean”, deși terenul aparține Orașului Săliște și redevența ar trebui să ajungă în bugetul local.
La final apare și un pasaj repetat, semn că studiul nu a trecut nici măcar printr-o verificare editorială atentă înainte de a fi pus pe masa consilierilor.
Documente invocate, dar nepublicate
Proiectul de hotărâre mai invocă două documente importante:
- referatul de aprobare întocmit de primarul Horațiu-Dumitru Răcuciu;
- raportul compartimentului de specialitate al Primăriei Săliște.
Niciunul nu se află în arhiva publicată pentru acest proiect.
Lipsește și raportul integral de evaluare prin care s-a ajuns la redevența de 56.000 de euro pe an.
Fără aceste documente, publicul nu poate verifica cine a recomandat efectiv respingerea, ce analiză administrativă a stat la baza deciziei și cum a fost calculată valoarea terenului.
Ce votează, de fapt, consilierii locali?
Consilierii locali trebuie să decidă dacă orașul refuză concesionarea celor zece hectare solicitate de Mineral Proiect Invest SA.
Este dreptul Consiliului Local să respingă investiția dacă există riscuri pentru populație, mediu sau siguranța publică.
Dar aceste riscuri trebuie demonstrate. Nu doar enumerate.
În forma publicată, studiul de oportunitate nu stabilește că investiția este inoportună. Prezintă avantajele economice, financiare și sociale ale concesionării, după care ridică o serie de probleme de mediu care ar trebui analizate suplimentar.
Cu toate acestea, proiectul de hotărâre susține că același studiu justifică respingerea din toate cele patru perspective.
Primăria Săliște trebuie să explice înaintea votului unde se află concluzia de respingere, cine a formulat-o și pe ce analiză tehnică se bazează.
Altfel, consilierii vor fi puși să voteze nu concluziile studiului, ci exact contrariul a ceea ce scrie în cea mai mare parte a lui.
