Primăria Sibiu a decis să prelungească până în 30 aprilie 2024 perioada de consultare publică. Asta și la presiunea Ordinului Arhitecților care a arătat că specialiștii în domeniu nu au avut timpul să studieze noul PUG propus și toate documentele conexe. Acestea au fost prezentate de Primărie public doar în luna martie, când a început și dezbaterea publică. Iată principalele observații ale arhitecților.
Prezentă mai jos întregul document cu observații, majoritatea tehnice, transmis de Ordinul Arhitecților Filiala Sibiu – Vâlcea către Primăria Sibiu. Redăm din el câteva elemente pe care le considerăm mai importante.
Studiul Smart Green Sibiu nu e Smart, nici prea Green (Verde)
Un aspect scos în evidență de arhitecți referitor la studiile de fundamentare care au stat la baza noului PUG se referă la cel intitulat Smart Green Sibiu. Acesta este axat pe componenta verde a orașului. Dar iată ce au descoperit arhitecții:
„Conservarea Parcului Sub Arini sau a zonei Văii Săpunului sunt afectate de propunerile pe terenurile proprietăți private a unor dezvoltări urbanistice cu POT 20%, CUT 0,6, regim de înălțime P+2 cu posibilitate de îngrădire sau de mărirea regimului de înălțime la P+3+R/M din cadrul terenului situat în vecinătatea foișorului și locului de joacă din Parcul Sub Arini.
Centurile verzi dorite se rezumă, punctual, la un segment de dimensiuni reduse care include Parcul Belvedere deja realizat„
Legi reinterpretate în PUG și vechiul PUG neluat în seamă
Arhitecții au constata cu îngrijorare că o serie de legi și acte normative de rang superior au fost reinterpretate și redefinite de autorii noului PUG. Specialiștii au observat că recomandările din vechiul PUG, din 2011, nu au fost luate în seamă în toată această perioadă, dar nici în noul PUG:
„Constatăm, 13 ani mai târziu, că nu s-au făcut eforturi în această direcție. Considerăm necesară reluarea analizei tendințelor actuale de dezvoltare a municipiului Sibiu și stabilirea concluziilor prin integrarea direcțiilor de dezvoltare generate de PUG 2011. Tot în acest sens, vedem o nevoie de concentrare pe modalitatea actuală de extindere a intravilanului în contextul în care suprafețe mari introduse în intravilan prin PUG 2011 sunt în continuare neurbanizate.”
Arhitecții au mai observat că, deși se discută de noua zonă metropolitană, noul PUG nu ia în calcul relațiile cu localitățile vecine.
Primăria Sibiu vrea intravilan mai mare, dar nu a băgat utilitățile în actualul intravilan
Critica dură a documentelui arată că Primăria Sibiu dorește mărirea intravilanului cu alte 582 de hectare. Dar în 2011 intravilanul a fost mărit cu 955 de hectare, cea mai mare zonă fiind atunci dedicată rezidențialului, în principal Calea Șurii Mici. Arhitecții au constatat că la 13 ani de la acea decizie, Primăria Sibiu nu a reușit să investească în infrastructura de acolo: drumuri și rețele.
„Extinderea propusă nu este corelată funcțional cu infrastructura existentă și va trebui susținută prin investiții în infrastructură, ceea ce presupune eforturi financiare foarte mari și esențial, implicarea administrației publice.” se arată în adresa Ordinului Arhitecților.
Zonele Construite Protejate ale Sibiului rămân la ideile anilor 90. Comparație cu Cluj și Oradea
Arhitecții sibieni critică și Zonele Construite Protejate (mai ales centrul istoric și nu numai) care au rămas în noul PUG la fel ca în cele anterioare. Această mentalitate de ani 90 nu se vede în noile PUG-uri de la Oradea și Cluj, ambele orașe cu zone construite protejate, dar cu idei moderne pentru construirea în aceste zone.
O critică lungă și punctuală este adusă și Regulamentului Loca de Urbanism: „Sunt introduse prevederi ce generează suprareglementare prin introducerea unor reglementări suplimentare nejustificate pentru unele noțiuni clar definite în legislația existentă”. La acest capitol, arhitecții au disecat fiecare zonă a Sibiului și au analizat reglementările propuse. Au constatat că în multe locuri s-a mărit coefientul de ocupare a terenului, ceea ce duce la aglomerare urbană. Plus că nu au găsit nicio justificarea a acestor măriri.
Puteți citi aici toate observațiile arhitecților sibieni.(APASĂ AICI)
