Consiliul Local Cisnădie a votat joi, 30 iulie, în unanimitate preluarea Străzii Școala de Tenis din Cartierul Arhitecților. Terenul și amenajările au fost evaluate la peste 1,8 milioane de lei, însă documentele Primăriei arată că strada nu are trotuare și canalizare pluvială, iar iluminatul public clasic nu funcționează. Decizia ridică o întrebare importantă: de ce alte străzi private din cartier nu pot fi preluate înainte de finalizarea lor?
Proiectul inițiat de primarul Mircea Orlățan prevede preluarea unui teren de 3.945 de metri pătrați, identificat prin Cartea Funciară nr. 110069 Cisnădie. Imobilul intră mai întâi în domeniul privat al orașului, după care este trecut în domeniul public și declarat drum de interes public local.
Foștii proprietari, Nicula Cornel-Eugen și Nicula Carmen-Bianca, au renunțat la dreptul de proprietate printr-o declarație autentificată la notar în 11 martie 2026. Cererea de preluare a fost înregistrată la Primăria Cisnădie în 9 iulie, iar proiectul a fost inițiat în 20 iulie.
Primarul Mircea Orlățan a anunțat după vot că preluarea va permite întreținerea străzii și modificarea circulației din sudul Cartierului Arhitecților.
„Aceasta ne va permite să întreținem corect strada și să reconfigurăm circulația auto în partea de Sud a cartierului, în beneficiul locuitorilor din zonă. Mergem înainte spre îndeplinirea obiectivelor pe care administrația le-a asumat”, a transmis primarul, mulțumindu-le consilierilor locali pentru votul unanim.
Strada a fost evaluată la peste 1,8 milioane de lei
Raportul de evaluare însușit de Consiliul Local stabilește o valoare totală de 1.804.769 de lei, fără TVA. Din această sumă, terenul este evaluat la 506.825 de lei, iar amenajările cu dale la 1.297.944 de lei.
Strada are o lungime de aproximativ 487 de metri și o lățime medie măsurată în teren de 8,10 metri. Potrivit notei întocmite de Direcția Tehnică a Primăriei, partea carosabilă este pavată, iar în zonă există rețele de apă, canalizare menajeră și gaze naturale.
Sunt amplasați și 11 stâlpi de iluminat, însă corpurile acestora nu mai funcționează. Contractul de furnizare a energiei electrice a fost închis din cauza costurilor, iar locuitorii au cumpărat și montat corpuri de iluminat alimentate prin panouri fotovoltaice.
Primăria recunoaște că strada nu este finalizată
Aceeași notă de constatare arată că Strada Școala de Tenis nu are trotuare și nici rețea de canalizare pluvială.
Primăria susține că infrastructura existentă este funcțională raportat la lucrările realizate până acum, dar admite că trotuarele și sistemul de colectare a apelor meteorice vor trebui realizate prin investiții ulterioare. Paralel cu drumul există canalul CN104, despre care administrația afirmă că preia apele pluviale.
Conform PUZ-ului aprobat în anul 2014, strada trebuia să aibă o lățime de șapte metri și alei pietonale de câte un metru. Aceste alei nu există în teren.
Prin urmare, orașul nu preia o stradă complet finalizată, ci una pentru care bugetul local va trebui să suporte lucrări suplimentare.
Regulamentul local cere carte funciară actualizată și recepția lucrărilor
Situația devine discutabilă prin raportare la propriul regulament al orașului. HCL Cisnădie nr. 154/2021, invocată chiar în documentația proiectului, stabilește condițiile în care pot fi preluate terenurile destinate infrastructurii urbane.
Articolul 12 prevede, pentru terenurile destinate drumurilor noi, parcărilor sau altor amenajări publice, existența unei cărți funciare proprii, actualizate, în care să fie înscrisă categoria finală de folosință. Regulamentul mai cere ca terenurile să fie libere de sarcini și să existe un proces-verbal de recepție a lucrărilor realizate conform proiectului de specialitate aprobat.
Documentația prezentată consilierilor ridică însă mai multe probleme.
Extrasul de carte funciară anexat este din 27 noiembrie 2025, deci anterior declarației notariale de renunțare din martie 2026. În acest extras, imobilul apare încă drept teren arabil, situat în extravilan, nu ca drum intravilan. Tot aici sunt înscrise mai multe servituți de trecere și un drept de superficie în favoarea operatorului de distribuție a energiei electrice.
În dosarul analizat nu apare un extras de carte funciară actualizat care să demonstreze că declarația de renunțare a fost înscrisă, că dreptul foștilor proprietari a fost radiat și că terenul are categoria de folosință corespunzătoare unei străzi.
De asemenea, nu apare un proces-verbal de recepție a pavajului, trotuarelor, iluminatului și celorlalte lucrări aferente străzii. Chiar evaluatorul precizează că a presupus că amenajările respectă reglementările urbanistice și că au fost realizate în baza unei autorizații de construire, fără să verifice aceste aspecte. Raportul de evaluare nu reprezintă o expertiză tehnică și nu certifică legalitatea lucrărilor.
Este legală preluarea?
Mecanismul juridic folosit de Primăria Cisnădie există în Codul civil. Proprietarul poate renunța prin declarație autentică la un imobil, iar orașul poate solicita înscrierea dreptului de proprietate în baza unei hotărâri a Consiliului Local. Drumurile de interes local pot fi apoi declarate bunuri de uz și interes public și trecute în domeniul public al orașului.
Așadar, faptul că terenul nu are trotuare sau canalizare pluvială nu interzice, prin el însuși, orașului să-l cumpere, să-l primească ori să-l preia și să investească ulterior în amenajarea sa.
Problema este respectarea procedurii și a condițiilor stabilite chiar de Consiliul Local Cisnădie. Documentele publicate nu dovedesc îndeplinirea tuturor cerințelor din regulamentul local: carte funciară actualizată, categoria finală de folosință, situația exactă a sarcinilor și recepția lucrărilor.
Mai există și o neconcordanță în hotărâre. Primarul este împuternicit să înscrie la OCPI dreptul de proprietate privată al orașului, deși același act aprobă imediat trecerea terenului în domeniul public. Succesiunea celor două operațiuni trebuie reflectată corect și în cartea funciară.
Legalitatea definitivă a hotărârii va putea fi verificată de Instituția Prefectului Sibiu, în cadrul controlului de legalitate, iar eventualele neconcordanțe pot fi clarificate sau contestate în contencios administrativ.
Se creează un precedent pentru celelalte străzi?
Din punct de vedere strict juridic, hotărârea nu reprezintă un precedent obligatoriu. Fiecare proprietate are o situație cadastrală și tehnică distinctă, iar pentru fiecare teren este necesară o nouă hotărâre a Consiliului Local.
Decizia creează însă un precedent administrativ și politic greu de ignorat.
De-a lungul anilor, locuitorii mai multor străzi din Cartierul Arhitecților au cerut Primăriei Cisnădie să preia drumurile private pentru a putea investi în ele. Au existat solicitări și discuții privind Strada Capitelului, porțiunea neamenajată a Străzii Haralamb Georgescu și alte drumuri rămase în proprietate privată. Administrația și consilierii au invocat în repetate rânduri faptul că străzile trebuie mai întâi finalizate de dezvoltatori sau de proprietari.
SIBIU INDEPENDENT a relatat anterior și despre preluarea altor străzi din Cartierul Arhitecților, când locuitorii au reclamat diferențele de tratament dintre drumurile pavate integral, cele pavate doar parțial și cele lăsate neamenajate.
Votul din 30 iulie demonstrează că o stradă poate fi preluată chiar dacă îi lipsesc elemente importante ale infrastructurii, urmând ca acestea să fie realizate ulterior din bani publici. Din acest moment, Primăria va trebui să explice de ce aceeași soluție nu poate fi analizată și în cazul altor străzi.
Pot proprietarii să renunțe la drum la notar și să oblige Primăria să îl preia?
Proprietarii altor străzi pot merge la notar și pot renunța la dreptul lor de proprietate, dacă situația cadastrală permite acest lucru. Renunțarea trebuie înscrisă în cartea funciară pentru a produce efecte.
Această procedură nu obligă însă automat Consiliul Local să adopte hotărârea de preluare. Codul civil spune că orașul „poate” cere înscrierea proprietății în folosul său, în baza unei hotărâri a Consiliului Local. Cu alte cuvinte, proprietarii pot declanșa procedura, dar nu pot impune singuri votul consilierilor.
În cazul terenurilor aflate în coproprietate, renunțarea doar la anumite cote-părți nu rezolvă problema întregii străzi. Orașul ar deveni coproprietar alături de alte persoane și nu ar putea administra liber întreaga suprafață.
Totuși, după votul privind Strada Școala de Tenis, un eventual refuz pentru o altă stradă aflată într-o situație tehnică și juridică asemănătoare va trebui motivat foarte clar. Consiliul Local nu este obligat să preia orice teren abandonat, dar nici nu poate aplica arbitrar reguli diferite unor situații comparabile.
Strada Școala de Tenis nu deschide automat porțile Primăriei pentru toate drumurile private din Cartierul Arhitecților. Deschide însă o discuție pe care administrația nu o mai poate închide prin simpla afirmație că o stradă nefinalizată nu poate fi preluată.
