Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu aduce în prim-plan realitatea din Secția Clinică de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), printr-un interviu cu asistentul-șef Alina Băilă. Mărturia sa dezvăluie complexitatea muncii într-una dintre cele mai solicitante specialități medicale, unde fiecare decizie poate face diferența dintre viață și moarte, iar programul se prelungește adesea cu ore întregi pentru a salva pacienți.
Potrivit Alinei Băilă, formarea unui asistent medical ATI este un proces de lungă durată. După cei trei sau patru ani de studii de bază, urmează o perioadă de adaptare practică de cel puțin un an și până la doi ani în secție, timp necesar pentru integrarea în echipă, dobândirea experienței și perfecționarea abilităților necesare îngrijirii pacienților critici.
ATI nu se învață doar din cărți
Asistentul-șef subliniază că această specialitate nu poate fi învățată exclusiv din manuale și nici doar prin practică. Pregătirea presupune îmbinarea obligatorie a cunoștințelor teoretice cu experiența acumulată zi de zi la patul bolnavului.
Referindu-se la provocările profesiei, Alina Băilă explică faptul că atât inducerea anesteziei, cât și îngrijirea pacienților din Terapie Intensivă reprezintă momente de maximă complexitate. Dacă inducția anestezică presupune trecerea controlată și rapidă a pacientului în stare de inconștiență, monitorizarea și tratamentul în ATI se întind adesea pe săptămâni sau chiar luni, necesitând atenție continuă și intervenții permanente.
Presiune diferită în sala de operație și în Terapie Intensivă
În opinia sa, stresul există în ambele medii, însă are forme diferite. În sala de operație, asistentul trebuie să anticipeze fiecare gest al medicului anestezist și al echipei chirurgicale și să reacționeze imediat. În Terapie Intensivă, presiunea este permanentă, alimentată de gravitatea cazurilor, numărul mare de pacienți și încărcătura emoțională.
Una dintre cele mai puternice mărturii din interviu face referire la finalul unei gărzi dificile.
„Pleci încărcat de o liniște stranie, purtând pe umeri o greutate pe care puțini o înțeleg. Astfel de gărzi nu rămân în spital, ele vin cu tine acasă, în gânduri și în felul în care privești lumea”, spune Alina Băilă.
Empatia face parte din profesie
Asistenții medicali ATI nu pot rămâne complet detașați de pacienți, afirmă aceasta, deoarece empatia este o componentă esențială a profesiei. În timp, însă, cadrele medicale dezvoltă mecanisme psihologice care le permit să facă față suferinței și să își continue activitatea.
Un alt moment sincer al interviului privește programul de lucru.
„Expresia «mai rămân puțin» este, de cele mai multe ori, cea mai mare minciună pe care ne-o spunem la locul de muncă. Eu «mai rămân puțin» aproape în fiecare zi”, mărturisește asistentul-șef.
În realitate, acel „puțin” înseamnă deseori încă două sau trei ore petrecute în secție pentru stabilizarea și îngrijirea pacienților aflați în stare critică.
Conducerea unei echipe ATI înseamnă comunicare și responsabilitate
Alina Băilă consideră că o echipă de Terapie Intensivă nu poate fi coordonată prin autoritate excesivă, ci prin comunicare eficientă, respect reciproc și respectarea strictă a protocoalelor medicale. Într-un mediu caracterizat de stres maxim, colaborarea și încrederea între membrii echipei sunt esențiale pentru reducerea riscului de erori și pentru salvarea vieților.
Rolul de asistent-șef presupune, în opinia sa, o responsabilitate uriașă: coordonarea echipei, gestionarea resurselor, luarea deciziilor sub presiune și menținerea unui nivel ridicat de concentrare într-o secție în care nu există loc pentru greșeli.
„Nu poți salva pe toată lumea”
Cea mai dificilă lecție pe care ATI i-a oferit-o este acceptarea limitelor medicinei și ale omului.
„Cea mai grea lecție pe care o înveți în ATI este că nu poți salva pe toată lumea, oricât de mult ai vrea. Trebuie să accepți limitele umane, să înveți să te detașezi pentru a putea funcționa în tura următoare, păstrându-ți în același timp omenia”, transmite asistentul-șef Alina Băilă.
Prin acest interviu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu aduce în atenția publicului munca discretă, dar esențială, a echipelor din Terapie Intensivă, evidențiind pregătirea îndelungată, responsabilitatea și sacrificiile personale ale cadrelor medicale care luptă zilnic pentru viața pacienților.
