Un cetățean nu are dreptul să împuște un urs doar pentru că animalul a intrat, chiar și în mod repetat, pe proprietatea sa. Nici deținerea legală a unei arme și nici calitatea de vânător nu îi permit proprietarului să decidă singur uciderea animalului. Împușcarea poate fi dispusă numai în cadrul procedurii oficiale de intervenție, cu excepția unei situații extreme în care viața sau integritatea unei persoane se află într-un pericol imediat.
Împușcarea ursului poate fi decisă de echipa de intervenție
Procedura este reglementată prin OUG nr. 81/2021, modificată ulterior și aprobată în forma actuală prin Legea nr. 73/2026. Actul normativ permite alungarea, tranchilizarea, relocarea, eutanasierea sau împușcarea exemplarelor de urs care pun în pericol oamenii ori bunurile acestora.
Decizia nu aparține proprietarului gospodăriei, ci echipei oficiale de intervenție. Din aceasta fac parte reprezentantul administrației locale, jandarmii, personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic și medicul veterinar.
În cazul urșilor semnalați în intravilanul localităților, echipa poate alege direct metoda considerată adecvată, inclusiv împușcarea sau eutanasierea, dacă situația o impune. Intervenția prin împușcare este executată de personal autorizat, cu armă de vânătoare deținută legal.
Ministerul Mediului a explicat că modificările adoptate în anul 2025 au eliminat obligativitatea aplicării graduale a măsurilor în intravilan. Astfel, echipa nu mai este obligată să încerce succesiv alungarea și relocarea atunci când evaluarea din teren arată că ursul reprezintă un pericol real.
Sesizările trebuie făcute și în scris
În momentul în care ursul este prezent în gospodărie, cetățeanul trebuie să apeleze numărul de urgență 112. Apelul permite mobilizarea echipei și rămâne înregistrat în evidențele oficiale.
În cazul aparițiilor repetate, proprietarul poate depune și o sesizare scrisă la primărie, prin care să solicite evaluarea riscului și intervenția în baza OUG nr. 81/2021. Sesizarea trebuie înregistrată oficial.
Fotografiile, filmările, orele la care ursul a apărut, pagubele produse și numerele apelurilor la 112 pot demonstra caracterul repetat al incidentelor. Aceste informații sunt importante pentru a stabili dacă este vorba despre un urs habituat, care și-a pierdut teama naturală față de oameni și revine frecvent în zonele locuite.
Dacă autoritățile locale nu reacționează, sesizarea poate fi transmisă și prefecturii, inspectoratului județean de jandarmi, structurii teritoriale pentru protecția mediului și gestionarului fondului cinegetic.
Proprietarul poate cere primăriei să comunice dacă are încheiate contractele necesare cu gestionarul fondului cinegetic și cu medicul veterinar pentru asigurarea serviciului de permanență și intervenție imediată.
Starea de necesitate, o excepție analizată după producerea faptei
Există o excepție posibilă atunci când ursul atacă efectiv o persoană, iar viața sau integritatea corporală a acesteia se află într-un pericol imediat care nu poate fi înlăturat prin alte mijloace.
Articolul 20 din Codul penal reglementează starea de necesitate. Potrivit legii, poate fi justificată o faptă săvârșită pentru salvarea vieții, integrității corporale, sănătății unei persoane sau a unui bun important, dacă pericolul era imediat, nu putea fi înlăturat altfel, iar urmările intervenției nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs în lipsa acesteia.
Starea de necesitate nu reprezintă însă o autorizație acordată dinainte pentru împușcarea ursului. După folosirea armei, polițiștii și procurorul vor verifica dacă pericolul era real și imediat, dacă existau alte soluții, dacă arma era deținută legal și dacă tragerea nu a pus în pericol alte persoane.
Simpla prezență a ursului în curte, apropierea de animalele domestice sau faptul că acesta a mai venit în gospodărie nu justifică automat împușcarea.
Pândirea ursului, chemarea unui vânător pentru a-l împușca la următoarea apariție sau folosirea unei arme în afara procedurii oficiale poate atrage răspunderea penală pentru braconaj și uz de armă fără drept.
Capcanele și otrava nu sunt soluții legale
Proprietarul poate monta gard electric, sisteme de iluminat cu senzori sau camere de supraveghere. De asemenea, animalele domestice trebuie adăpostite pe timpul nopții, iar deșeurile, hrana pentru animale și alte surse care pot atrage ursul trebuie păstrate în spații închise.
Folosirea otrăvii, a capcanelor improvizate sau a dispozitivelor care pot răni ori ucide animalul nu este permisă. Aceste metode pot pune în pericol și oamenii, animalele domestice sau alte specii sălbatice.
Cererea pentru despăgubiri trebuie depusă în maximum 48 de ore
Dacă ursul produce pagube, proprietarul poate cere despăgubiri în baza HG nr. 3/2023. Cererea trebuie depusă la primărie în maximum 48 de ore de la constatarea pagubei.
Până la sosirea comisiei de constatare, proprietarul nu trebuie să mute animalele ucise și nici să înlăture urmele care pot demonstra prezența ursului. Fotografiile și filmările realizate imediat după incident pot ajuta la stabilirea împrejurărilor și a valorii pagubelor.
Surse: OUG nr. 81/2021, forma actualizată, Legea nr. 73/2026, Ministerul Mediului, HG nr. 3/2023, Codul penal.
