De la București la Sibiu, mânat de o pasiune timpurie pentru chirurgie și de dorința de a se dedica îngrijirii pacienților, Florin Duță, proaspăt medic specialist în chirurgie generală în cadrul Secției Chirurgie 2 a Spitalului Clinic Județean Sibiu, ne-a vorbit despre parcursul său profesional, dotările tehnice ale spitalului sibian, problemele sistemice care îndepărtează tinerii rezidenți de chirurgie, viitorul inteligenței artificiale în sala de operație și despre echilibrul personal găsit aici la Sibiu.
De la visul din copilărie la alegerea Sibiului
Medicul Florin Duță a crescut în București, locul unde a urmat și cursurile Facultății de Medicină. Deși a avut două mari atracții pentru ginecologie și chirurgie, dorința de a deveni chirurg i-a ghidat pașii încă din copilărie. Alegerea Sibiului pentru rezidențiat nu a fost inițial una definitivă, însă colectivul din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu și atașamentul față de oraș l-au determinat să se stabilească definitiv aici.
„Mi-am dorit întotdeauna să fiu medic, sau mai bine zis chirurg, acesta a fost visul meu de mic copil. Întotdeauna am avut două mari iubiri, ginecologia și chirurgia. O altă dorință a mea a fost Sibiul. Eu sunt născut și crescut în București și am absolvit facultatea tot acolo, dar Sibiul mi-a plăcut dintotdeauna. Inițial am ales rezidențiatul la Sibiu fără să-mi propun 100% să rămân definitiv, însă, cu timpul, colectivul pe care l-am descoperit în Secția Chirurgie 2 m-a convins să mă stabilesc aici.”
Şcoala de chirurgie și rigoarea îngrijirii pacientului
Formarea unui chirurg de succes depinde în mare măsură de îndrumătorii pe care îi are. Medicul Florin Duță subliniază rolul esențial pe care l-a avut profesorul universitar dr. Dan Bratu în parcursul său, învățându-l nu doar tehnicile chirurgicale, ci și responsabilitatea totală față de pacient, din momentul primului contact și până la externare.
„Alături de domnul profesor dr. Bratu Dan am descoperit tainele chirurgiei. Domnia sa m-a îndrumat și mi-a arătat ce înseamnă chirurgia adevărată, ce presupune grija față de pacient și îngrijirea acestuia de la primul contact și până la externare, preoperator, intraoperator și postoperator. Întregul colectiv al Secției Chirurgie 2, cu care am colaborat excelent, a fost motivul determinant pentru care mi-am dorit să rămân la Sibiu.”
Patologia chirurgicală actuală
În activitatea curentă din cadrul secției, cele mai frecvente intervenții sunt cele de complexitate medie și mare, precum patologia căilor biliare și a tractului digestiv. Totuși, medicul atrage atenția asupra unui fenomen alarmant și anume creșterea numărului de cazuri oncologice și scăderea vârstei pacienților afectați de cancere digestive.
„Cele mai des realizate intervenții sunt cele de complexitate medie și mare, în principal hernii, colecistectomii și chirurgia oncologică a tractului digestiv. Din păcate, trebuie să menționez că și intervențiile oncologice au înregistrat un număr crescut în ultima perioadă, iar vârsta pacienților oncologici tinde să fie din ce în ce mai fragedă. Este greu de precizat factorii cu exactitate, dar cel mai probabil este vorba despre alimentație, produsele industriale, noul stil de viață și tendința de a copia ce apare în alte țări mai dezvoltate, cum ar fi America.”
Pregătirea actului chirurgical și comunicarea directă cu pacientul
Reușita unei intervenții chirurgicale depinde de o pregătire riguroasă de ambele părți. Pentru medic, aceasta înseamnă stăpânirea perfectă a cazului și un diagnostic cert, în timp ce pentru pacient este esențială o comunicare transparentă și realistă despre riscuri, pașii procedurii și posibilele complicații.
„Pregătirea medicului constă în cunoașterea foarte detaliată a cazului, stabilirea diagnosticului de certitudine și planificarea intervenției chirurgicale necesare. Pregătirea pacientului constă într-o comunicare foarte strânsă: îi explicăm toți pașii, la ce trebuie să se aștepte și ce complicații pot apărea. Probabil niciun om nu își dorește să ajungă pe masa de operație, dar suntem forțați de boli. Există patologii chirurgicale care se pot preveni, însă altele, cum sunt cele oncologice, nu depind 100% de noi. Chiar dacă mâncăm sănătos și respectăm toate recomandările vehiculate, boala tot poate apărea.”
Din sala de operație: Gastrectomia totală, tehnologia modernă și problema consumabilelor
Ilustrând activitatea zilnică, medicul Florin Duță ne-a descris participarea la o intervenție complexă de gastrectomie totală pentru neoplasm gastric la un pacient de 78 de ani, procedură recomandată de protocoalele oncologice actuale pentru a preveni diseminarea limfatică. Cu această ocazie, chirurgul ne-a specificat și dotările Spitalului Județean Sibiu, menționând că spitalul beneficiază de aparatură de ultimă generație, dar se confruntă cu limitări bugetare în privința consumabilelor.
„Am participat la un caz al domnului profesor Bratu, o gastrectomie totală pentru un neoplasm gastric la un pacient de 78 de ani. În ceea ce privește echipamentele, Spitalul Județean Sibiu dispune în momentul de față de aparatură de top, pense bipolare, dispozitive de tip LigaSure sau Thunderbeat, care ușurează enorm munca chirurgului și scurtează timpul de intervenție comparativ cu ce se făcea acum 30 de ani. Însă, din cauza lipsei de fonduri, consumabilele sunt raționalizate și nu sunt întotdeauna în cantitatea pe care ne-am dori-o.”
Concursul pe post la Secția Chirurgie 2
Promovarea examenului pentru ocuparea postului de medic specialist a reprezentat confirmarea pregătirii sale. Medicul ne-a detaliat structura examenului medical, care include o probă scrisă și o probă clinică/practică pe un caz complet nou, necunoscut candidatului până în ziua concursului.
„Am dat examenul pe post în cadrul Secției Chirurgie 2, pe care l-am și promovat, sub îndrumarea domnului profesor dr. Bratu, care mi-a pus bazele chirurgiei. Un astfel de examen constă în două probe, o probă scrisă obligatorie și o probă practică sau clinică, ce presupune prezentarea unui caz chirurgical sau a unei intervenții, la care candidatul nu are acces înainte de ziua examenului. La proba practică a trebuit să prezint o intervenție chirurgicală și s-a nimerit ca la examen să am tot o gastrectomie totală, la fel ca operația pe care am efectuat-o chiar astăzi.”
Sibiul versus București: condițiile din spital și percepția actului medical
Venit dintr-un centru universitar mare, medicul Florin Duță dărâmă mitul conform căruia spitalul din capitală ar fi net superior celor din alte orașe. Din perspectiva medicului responsabil de actul chirurgical, spitalul din Sibiu oferă toate condițiile necesare pentru operații complexe.
„Percepția unui student este cu totul alta față de cea a unui rezident sau medic specialist, deoarece specialistul este mult mai implicat în actul medical direct. Personal, nu cred că spitalele din București sunt cu mult mai dotate. Consider că Spitalul Județean Sibiu oferă toate posibilitățile pentru efectuarea unor intervenții chirurgicale majore, de complexitate medie spre mare, fără absolut niciun stres.”
Criza din chirurgie: salarii mici, muncă titanică și lipsa rezidenților
Unul dintre cele mai critice puncte atinse de dr. Duță este lipsa acută a tinerilor rezidenți în chirurgie. Din cauza volumului uriaș de muncă, a programului prelungit neplătit și a beneficiilor financiare reduse, chirurgia nu mai este o primă opțiune pentru absolvenți, fiind aleasă doar din pură pasiune sau ca opțiune de rezervă.
„Chirurgia are deficite majore pentru că tinerii absolvenți nu mai aleg această specialitate. Este foarte mult de muncă, iar beneficiul financiar este minim. În prezent, chirurgia este aleasă doar de cei care își doresc cu adevărat să facă această profesie din pasiune, fără să se gândească la bani, sau de cei care o folosesc ca plan de rezervă pentru un an, până dau din nou rezidențiatul. Astfel, specialiștii vor fi din ce în ce mai puțini. Pentru a fi chirurg ai nevoie de dedicare, practică, dorință și sacrificiu. Trebuie să înțelegi că chirurgia nu se termină la ora 14:00 sau 15:00, când se încheie programul oficial. Pacientul trebuie supravegheat postoperator indiferent dacă programul s-a terminat. Pentru a atrage noi rezidenți, sectorul financiar ar fi o motivație majoră. Pasiunea nu se poate stimula, cu ea te naști sau nu, dar veniturile mai mari și sporurile atractive ar stimula alegerea acestei ramuri.”
Siguranța pacientului și rolul rezidentului în echipa chirurgicală
În privința îngrijorărilor pacienților cu privire la implicarea tinerilor medici în intervenții, medicul Florin Duță explică clar ierarhia și responsabilitatea din sala de operație. Potrivit medicului, un rezident nu ia decizii de unul singur și lucrează întotdeauna sub stricta supraveghere a medicului primar sau specialist.
„Un absolvent de facultate sau un rezident la început de drum nu face nimic singur și nu ia nicio decizie majoră. Toate deciziile majore aparțin medicului specialist sau primar, iar rezidentul acționează doar sub îndrumarea acestuia, astfel că nu există riscul de a pune în pericol viața pacientului. Abia din anul 3 de specializare, când este considerat rezident mare, primește mai multă autonomie, dar tot cu acordul și sub supravegherea medicului îndrumător.”
Inteligența artificială și chirurgia robotică: limitele tehnologiei în fața factorului uman
Curioși despre perspectiva pe care o are medicul față de inteligența artificială, l-am întrebat despre pătrunderea inteligenței artificiale în medicină. Medicul Florin Duță se arată deschis la inovație, dar temperat. Deși vede utilitatea IA în chirurgia robotică, el subliniază că nicio tehnologie nu va putea înlocui complet judecata și mâna chirurgului.
„Integrarea inteligenței artificiale, cu măsură, este benefică. În chirurgie îi văd utilitatea mai ales în chirurgia robotică, unde IA ar putea avea un loc bine definit. Cred că la un moment dat IA va fi integrată în roboți astfel încât robotul să poată opera singur, dar obligatoriu supravegheat de un chirurg. Totuși, chirurgia nu va putea fi acoperită niciodată 100% de roboți sau de inteligența artificială; latura umană va rămâne indispensabilă.”
Recomandări postoperatorii și o abordare realistă privind fumatul
Recuperarea după o intervenție precum cea pe tractul digestiv, necesită pauză alimentară, urmată de reluarea treptată a unei diete ușoare. În privința fumatului la pacienții cronici, medicul adoptă o poziție pragmatică, adaptată realității clinice.
„După o operație pe tractul digestiv, în primele zile pacientul nu mănâncă nimic pe cale orală și este susținut prin alimentație parenterală, pentru a permite organismului să se refacă. Ulterior, alimentația se reia treptat, evitând preparatele consistente, bogate în grăsimi sau greu digerabile. În ceea ce privește fumatul, teoretic el ar trebui oprit cu minim trei săptămâni înainte de operație. În practică, un fumător nu reușește să facă acest lucru.”
Educația continuă și standardele internaționale
Chirurgia este un domeniu într-o evoluție dinamică, ce impune participarea la congrese internaționale și actualizarea permanentă a cunoștințelor. În viziunea medicului sibian, țările din Europa de Vest, precum Austria, reprezintă un model de urmat, chiar dacă în România implementarea unor tehnici este uneori frânată de constrângerile financiare ale sistemului.
„În medicină se învață continuu. Mergem periodic la congrese și citim publicații noi pentru a fi la curent cu noile metode de tratament. Consider că Europa de Vest este la un nivel foarte înalt în chirurgie, iar ca exemplu de bune practici aș menționa Austria. Multe tehnici internaționale se implementează și la noi, însă problema principală rămâne cea financiară: unele manevre sau tehnici nu pot fi aplicate din cauză că sistemul nostru medical nu își permite să le finanțeze.”
Echilibrul din afara sălii de operație, medicul o găsește în liniștea din natura Sibiului
Deconectarea de la tensiunea din sala de operație este esențială pentru menținerea randamentului clinic. Pentru medicul Florin Duță, Sibiul și împrejurimile sale oferă cadrul ideal de relaxare, simțindu-se cu adevărat acasă.
„Cea mai mare plăcere a mea în timpul liber este să petrec timp în natură, în liniște; așa mă detașez de presiunea de la muncă. La început mergeam foarte des la Păltiniș. Sibiul este frumos cu totul, oriunde te-ai duce. Are un alt aer față de București și mă simt cu adevărat ca acasă aici.”
