Deputata PNL de Sibiu Raluca Turcan susține că România trebuie să își schimbe modul în care pregătește și gestionează marile investiții după experiența PNRR. Prezentă la conferința „Construcții & Capital”, organizată la Sibiu, Turcan a propus un traseu administrativ unic și digital pentru proiectele majore, termene clare pentru avize și pregătirea din timp a documentațiilor și cofinanțărilor pentru viitorul exercițiu financiar european.
Raluca Turcan a participat la ediția a II-a a Conferinței Naționale „Construcții & Capital”, organizată pe 25 septembrie la Sibiu de Patronatul Societăților din Construcții. Tema uneia dintre dezbateri a fost chiar perioada de după PNRR și modul în care România își va finanța viitoarele investiții.
Deputata de Sibiu spune că experiența ultimilor ani a arătat că existența finanțării și chiar a constructorilor nu garantează finalizarea unei investiții dacă proiectul se blochează în circuitul administrativ.
„PNRR s-a încheiat! Am făcut parte din Guvernul care a conturat acest mecanism și m-am considerat, astfel, cumva responsabilă de situația proiectelor finanțate. Cu această experiență și răspundere afirm că pentru 2028 avem nevoie de o viziune integratoare la nivel național”, a transmis Raluca Turcan.
Afirmația privind încheierea PNRR se referă la finalul perioadei de implementare a jaloanelor și țintelor. Termenul stabilit la nivel european pentru realizarea acestora a fost 31 august 2026. Statele membre mai pot transmite ultima cerere de plată până la 30 septembrie 2026, iar Comisia Europeană poate efectua plățile până la 31 decembrie 2026.
Un singur punct electronic pentru marile investiții
Una dintre propunerile formulate de Turcan este crearea unui traseu administrativ unic și complet digital pentru investițiile majore.
În loc ca beneficiarii să depună documente separat la mai multe instituții, documentația ar urma să intre într-un singur sistem electronic, iar instituțiile publice să comunice între ele.
„Susțin necesitatea unui traseu administrativ unic și digital pentru marile investiții, fără plimbări între instituții: documentație depusă într-un singur punct electronic și comunicare între instituții”, a declarat deputata PNL Sibiu.
Turcan cere și stabilirea unor termene administrative clare pentru emiterea avizelor și aprobărilor, în special în cazul proiectelor strategice.
„Una dintre lecțiile PNRR este tocmai că putem avea bani și constructori, dar proiectele pot rămâne blocate în circuitul administrativ”, a afirmat aceasta.
Turcan: proiectele trebuie pregătite înainte să apară finanțarea
O altă problemă indicată de Raluca Turcan este modul în care România pregătește proiectele înainte de lansarea liniilor de finanțare.
Aceasta consideră că studiile, proiectarea, situația juridică a terenurilor, avizele și sursele de cofinanțare trebuie clarificate din timp.
În opinia sa, în viitorul exercițiu financiar european nu va mai fi suficient ca un proiect să îndeplinească formal condițiile de eligibilitate.
„Maturitatea tehnică și capacitatea de cofinanțare vor deveni la fel de importante ca eligibilitatea formală”, susține Turcan.
Viitorii bani europeni nu vor veni doar sub formă de granturi
Deputata de Sibiu atrage atenția și asupra schimbării modului în care Uniunea Europeană intenționează să finanțeze investițiile în perioada 2028–2034.
Turcan spune că România trebuie să își pregătească legislația pentru utilizarea combinată a granturilor, împrumuturilor, garanțiilor, capitalului și parteneriatelor dintre banii publici și cei privați.
„Nu este suficient să ai bani disponibili. Trebuie să ai un stat capabil să transforme repede finanțarea într-un proiect, proiectul într-un contract și contractul într-o investiție finalizată”, a declarat aceasta.
Propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2028–2034 are o valoare totală de aproape 2.000 de miliarde de euro. Este, în acest moment, o propunere europeană, nu bugetul definitiv pentru perioada respectivă.
234,3 miliarde de euro pentru competitivitate
Unul dintre instrumentele asupra cărora Raluca Turcan a atras atenția la Sibiu este viitorul Fond European pentru Competitivitate.
Comisia Europeană a propus pentru acest fond un buget de 234,3 miliarde de euro în perioada 2028–2034. Fondul ar urma să combine mai multe instrumente de finanțare și să ofere granturi, instrumente financiare, achiziții și investiții de capital.
Structura propusă prevede aproximativ 26,2 miliarde de euro pentru tranziția curată și decarbonizarea industrială, 20,4 miliarde pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie, 51,5 miliarde pentru leadership digital și 125,2 miliarde pentru reziliență, securitate, industria de apărare și spațiu. Alte 11 miliarde de euro sunt prevăzute pentru instrumentele orizontale ale fondului.
Turcan susține că România va trebui să devină mai competitivă în atragerea acestor fonduri, în condițiile în care o parte importantă din finanțări nu va mai fi repartizată automat statelor membre.
„Va trebui să câștigăm banii prin proiecte competitive, consorții europene și companii capabile să intre în lanțurile valorice europene”, afirmă deputata PNL.
„Trebuie să vedem oportunitățile”
Raluca Turcan consideră că România ar trebui să păstreze din modelul PNRR condiționarea finanțărilor de rezultate și reforme.
„Faptul că finanțarea a fost legată de jaloane și ținte a obligat administrația să livreze”, a declarat aceasta.
Modelul PNRR este într-adevăr unul bazat pe performanță, în care plățile europene sunt condiționate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor convenite de fiecare stat cu Comisia Europeană.
Turcan spune că următorii ani trebuie priviți și prin prisma războiului de la granițele Uniunii Europene, a competiției economice internaționale, a presiunilor asupra industriei europene și a accelerării tranziției energetice și digitale.
„Dacă am învățat din experiența PNRR, dacă ne asumăm obiective cu seriozitate și elaborăm metodologii în acord cu viziunea actuală, avem șansa de a continua dezvoltarea României”, a susținut Raluca Turcan.
În finalul intervenției sale, deputata PNL Sibiu a adăugat și o condiție politică: România ar avea nevoie, în opinia sa, de „un guvern cu puteri depline, stabil și profesionist” pentru pregătirea și implementarea următoarei generații de investiții europene.
