Un copil care se întorcea de la școală a ajuns între galeriile rivale ale echipelor Poli Timișoara și Steaua București. A ascultat indicațiile jandarmilor, dar, potrivit mamei sale, în urma lui au fost aruncate petarde. În același timp, centrul Sibiului era scena unor confruntări, înjurături și intervenții ale forțelor de ordine. Cineva a permis disputarea acestui meci pe Stadionul Municipal. Cineva a avizat sau acceptat traseele suporterilor. Iar acum, în loc să aflăm cine răspunde pentru deciziile luate, administratorul public Teodor Birț ne explică faptul că fotbalul este un circ și că bilanțul evenimentului este pozitiv. Nu, domnilor din Primăria Sibiu! Bilanțul este unul al iresponsabilității, iar explicațiile trebuie urmate de asumarea răspunderii. Inclusiv prin demisii.
Joi, 8 octombrie, un elev din Sibiu a trecut printr-o experiență pe care niciun copil nu ar trebui să o trăiască în drumul de la școală spre casă.
Mama sa a relatat public cum băiatul a ajuns între două galerii de fotbal care se confruntau în centrul orașului. A respectat indicațiile jandarmilor, a trecut atunci când i s-a permis, iar în urma lui au fost aruncate petarde.
Nu a fost rănit fizic. Dar a ajuns acasă speriat, cu urechile țiuind.
O altă mamă povestește că înjurăturile galeriilor au răsunat până în curtea școlii unde învață copilul ei. Alți sibieni reclamă scene de violență, petarde, comportamente agresive, mizerie și imposibilitatea de a circula în siguranță prin centrul istoric.
Iar toate acestea s-au întâmplat în mijlocul zilei, într-un oraș care se prezintă drept unul dintre cele mai civilizate și sigure din România.
Să nu confundăm lucrurile. Nu fotbalul este problema. Nici miile de suporteri care își încurajează echipele fără să deranjeze pe nimeni.
Problema sunt huliganii care folosesc fotbalul drept pretext pentru violență. Și, mai ales, problema sunt instituțiile care, deși cunosc riscurile, nu reușesc să îi țină departe de cetățenii nevinovați.
Cine a avizat traseele galeriilor prin centrul Sibiului?
Aceasta este prima întrebare la care Primăria Sibiu trebuie să răspundă public.
În conformitate cu Legea nr. 60/1991, la nivelul administrației locale funcționează o comisie de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice. Din această structură fac parte reprezentanți ai administrației locale, Poliției și Jandarmeriei.
În cazul deplasării galeriilor de joi, trebuie clarificat public ce documente au stat la baza stabilirii traseelor, dacă acestea au fost analizate și avizate de comisie și cine a participat efectiv la luarea deciziilor.
Nu știm în acest moment dacă primarul Astrid Fodor a participat personal la procedură sau a fost reprezentat de altcineva. Nu știm dacă administratorul public Teodor Birț a avut vreun rol în această etapă.
Știm însă că traseele au permis ajungerea suporterilor în centrul istoric, în apropierea unor unități de învățământ, tocmai la orele la care elevii terminau cursurile.
Cum a fost posibil?
Cine a considerat că Piața Mare, Piața Mică și străzile din jur reprezintă trasee potrivite pentru deplasarea unor galerii între care există o rivalitate cunoscută?
Cine a evaluat riscul pentru elevii de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”?
S-a discutat măcar despre faptul că sute de copii folosesc zilnic acele zone pentru a ajunge la școală și acasă?
S-au propus trasee alternative? Dacă da, cine le-a respins și de ce?
Primăria trebuie să publice documentele care au stat la baza stabilirii traseelor, componența comisiei implicate, procesul-verbal al ședinței, dacă aceasta a avut loc, și numele persoanelor care au luat deciziile.
Nu ne interesează răspunsuri colective, de tipul „instituțiile abilitate au analizat situația”.
Instituțiile sunt conduse de oameni. Deciziile sunt luate de oameni. Iar oamenii trebuie să răspundă pentru ele.
Cine a aprobat disputarea meciului pe Stadionul Municipal?
Există și o a doua răspundere, distinctă de traseele galeriilor.
Cine a aprobat folosirea Stadionului Municipal Sibiu pentru partida dintre Poli Timișoara și Steaua București?
Cele două echipe nu sunt din Sibiu. Meciul a ajuns în orașul nostru după ce organizarea lui în zona Timișoarei a întâmpinat probleme legate de condițiile necesare desfășurării în siguranță.
Rivalitatea galeriilor nu era o surpriză.
Riscurile nu au apărut joi dimineață, din senin.
Și totuși, administrația sibiană a acceptat găzduirea partidei pe stadionul orașului.
Cine a luat această decizie? Cine a semnat contractul? Ce evaluare a riscurilor a existat înaintea aprobării? Au fost consultate structurile de ordine publică? Ce condiții suplimentare au fost impuse organizatorului?
Nu susțin că simpla aprobare a utilizării stadionului este ilegală. Dar aprobarea unui eveniment și răspunderea pentru consecințele sale administrative nu dispar doar pentru că meciul a avut loc în baza unui contract.
Primarul Astrid Fodor trebuie să explice public cine a autorizat utilizarea stadionului și ce informații avea municipalitatea despre riscurile acestei partide.
Și trebuie să explice de ce Sibiul a acceptat să găzduiască un eveniment care a presupus o mobilizare impresionantă a forțelor de ordine și a produs asemenea perturbări în viața orașului.
Teodor Birț a găsit explicația: fotbalul nu este pentru academicieni. Serios?
Dacă în privința documentelor de avizare mai sunt întrebări de clarificat, în cazul declarațiilor administratorului public Teodor Birț nu există niciun dubiu.
Acestea au fost făcute public.
Întrebat despre violențele galeriilor și despre imaginea Sibiului, Birț a explicat că fotbalul nu este pentru academicieni și l-a comparat cu circul din vremea romanilor.
Mai mult, a considerat că avantajele evenimentului au depășit efectele negative și că balanța a fost pozitivă.
Domnule Birț, chiar nu vă este rușine?
Când o mamă povestește că fiul ei a ajuns speriat acasă după ce a trecut printre galerii violente, dumneavoastră faceți comparații cu spectacolele romane?
Când părinții reclamă că înjurăturile și petardele au ajuns lângă școli, dumneavoastră calculați avantajele economice ale meciului?
Ce anume a ieșit pe plus? Încasările din închirierea stadionului? Consumul de bere? Câteva camere de hotel ocupate?
Cât valorează în acest calcul spaima unui copil?
Cât valorează dreptul unui sibian de a traversa Piața Mare fără să riște să ajungă în mijlocul unei confruntări?
Și cine v-a dat dreptul să faceți aceste calcule în numele cetățenilor care nu și-au dorit să participe la spectacolul dumneavoastră?
Comparația cu circul roman este de-a dreptul nefericită.
La Roma antică, mulțimile asistau la spectacole violente în arene. În Sibiul anului 2026, ar trebui să avem instituții capabile să împiedice violențele de stradă, nu funcționari care le justifică prin referințe istorice.
Nimeni nu cere suporterilor să fie academicieni. Le cerem să respecte legea.
Iar unui administrator public nu îi cerem să fie specialist în istoria Imperiului Roman. Îi cerem să înțeleagă că orașul pe care îl administrează nu este o arenă pentru confruntări între galerii.
Faptul că Teodor Birț are experiență în fotbal ar fi trebuit să îl determine să înțeleagă mai bine gravitatea incidentelor. Nu să le relativizeze.
Un administrator public care, după asemenea evenimente, vorbește despre un bilanț pozitiv a pierdut, în opinia mea, măsura responsabilității față de cetățeni.
Din acest motiv, îi cer public lui Teodor Birț să demisioneze din funcția de administrator public al municipiului Sibiu.
Nu îl acuz că ar fi avizat personal traseele și nici că ar fi aprobat el însuși organizarea meciului. Aceste aspecte trebuie clarificate pe bază de documente.
Îi cer demisia pentru modul în care a ales să trateze public un eveniment care a afectat siguranța sibienilor.
Cine ocupă o asemenea funcție trebuie să fie, înainte de toate, de partea cetățeanului. Nu de partea bilanțului comercial al unui meci.
Jandarmeria a intervenit. Dar cine a făcut planificarea?
Jandarmii aflați în stradă au fost puși într-o situație dificilă. Au avut de înfruntat suporteri violenți, au fost atacați și au intervenit pentru separarea grupurilor.
Nu acești oameni trebuie transformați automat în vinovați.
Dar există o diferență uriașă între intervenția jandarmilor după izbucnirea violențelor și planificarea unei operațiuni care trebuia să le prevină.
Cine a decis punctele de întâlnire ale galeriilor?
Cine a aprobat deplasarea lor prin zonele centrale?
Cine a stabilit măsurile de protejare a elevilor?
De ce nu au fost evitate străzile din apropierea școlilor?
Cum a fost posibil ca, potrivit relatării unei mame, un copil să primească permisiunea de a traversa și apoi să fie expus petardelor?
Aceste întrebări trebuie analizate inclusiv prin verificarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere și de dispozitivele de înregistrare ale forțelor de ordine.
Nu este suficient să ni se spună câte amenzi au fost date și câți suporteri au fost identificați.
Vrem să știm dacă planul de securitate a fost corect. Dacă au existat avertizări ignorate. Dacă au fost propuse alte soluții și dacă cineva a decis să nu le aplice.
Iar dacă se constată că au existat greșeli grave de planificare, persoanele responsabile din conducerea operațiunii trebuie să plece din funcții.
În România, prea des plătește executantul, în timp ce șeful explică la televizor că totul a fost gestionat corespunzător.
Astrid Fodor nu poate rămâne spectator
Primarul Sibiului are acum obligația să răspundă unor întrebări simple.
Cine a reprezentat administrația locală în procedurile prin care au fost acceptate traseele suporterilor? Cine a decis că aceștia pot traversa centrul istoric? Cine a aprobat folosirea Stadionului Municipal pentru acest meci?
Nu cerem primarului să răspundă pentru fiecare petardă aruncată de un huligan.
Cerem însă să explice deciziile luate în instituția pe care o conduce și măsurile care țin de competența municipalității.
Primăria nu poate să fie doar proprietarul stadionului care încasează bani și, în același timp, o instituție lipsită de orice responsabilitate pentru modul în care un eveniment afectează orașul.
Astrid Fodor trebuie să prezinte documentele, nu doar declarații.
Iar dacă din aceste documente rezultă că reprezentanți ai Primăriei au ignorat avertizările privind riscurile sau au acceptat soluții vădit nepotrivite pentru protejarea populației, trebuie dispuse măsuri administrative și disciplinare.
Inclusiv demiteri, acolo unde responsabilitatea este dovedită.
Sibiul nu trebuie să mai fie gazda unor asemenea confruntări
După incidentele de joi, nu este suficient să spunem că data viitoare autoritățile vor fi mai atente.
Sunt necesare reguli clare.
Partidele cu risc ridicat trebuie acceptate pe Stadionul Municipal numai după o evaluare riguroasă și documentată a riscurilor, cu un plan concret pentru protejarea populației.
Deplasările organizate ale galeriilor rivale trebuie stabilite astfel încât să evite centrul istoric și apropierea școlilor, atunci când situația de securitate o impune.
Organizatorii trebuie să ofere garanții financiare adecvate pentru eventualele distrugeri, iar cei care comit violențe trebuie identificați, sancționați și, în condițiile legii, excluși de la competițiile sportive.
Primăria ar trebui să suspende acceptarea unor noi partide cu un risc similar până când sunt lămurite deficiențele organizatorice ale evenimentului din 8 octombrie.
Și, mai ales, municipalitatea trebuie să înțeleagă că stadionul a fost construit din banii cetățenilor Sibiului, nu pentru ca aceștia să fie nevoiți să se ascundă prin case atunci când două galerii rivale decid să își demonstreze superioritatea pe străzi.
Un copil speriat nu apare în bilanțul domnului Birț
Dincolo de toate întrebările administrative, rămâne imaginea unui copil care se întoarce de la școală și ajunge într-o zonă de confruntare.
Un copil care nu avea nicio legătură cu Poli Timișoara sau Steaua. Care nu voia să participe la niciun spectacol. Care voia doar să ajungă acasă.
Pentru mama lui, ziua de joi nu a fost un succes economic.
Pentru părinții elevilor care au auzit înjurăturile galeriilor din apropierea școlilor, nu a fost o demonstrație a potențialului turistic al Sibiului.
Pentru sibienii blocați în trafic, pentru cei care au văzut sticle aruncate, petarde și intervenții ale jandarmilor, nu a fost un spectacol sportiv reușit.
Și totuși, administratorul public al orașului consideră că balanța a fost pozitivă.
Aceasta este, poate, cea mai gravă concluzie a întregului scandal.
Nu doar că au existat violențe. Ci că un reprezentant important al administrației locale pare dispus să le treacă la capitolul pierderi acceptabile, compensate de beneficiile evenimentului.
Domnule Birț, cetățenii Sibiului nu sunt niște cifre într-un bilanț contabil.
Copiii noștri nu sunt un risc secundar al închirierii stadionului.
Iar centrul istoric nu este Colosseumul dumneavoastră.
Vă cer să demisionați.
Primarului Astrid Fodor îi cer să facă public cine a decis găzduirea meciului și cine a avizat sau acceptat traseele galeriilor. Conducerii structurilor de ordine publică îi cer să explice ce nu a funcționat și să își asume eventualele greșeli.
Sibiul are nevoie de răspunsuri, de măsuri și de oameni responsabili.
Nu de lecții despre circul roman.
Pentru că, într-o administrație normală, atunci când un copil ajunge acasă speriat după ce a trecut printr-o confruntare între galerii, prima reacție a conducerii orașului ar trebui să fie îngrijorarea și asumarea responsabilității. Nu satisfacția că, la final, afacerea a ieșit pe plus.
