Cea mai recentă dezbatere a „Inițiativei pentru Sănătatea Femeii” s-a desfășurat la Sibiu, unde  s-au reunit reprezentanți din Guvernul României, Parlamentul României, din administrația publică centrală și locală, din mediul politic și de business, din societatea civilă și mass-media, precum și experți independenți. Discuțiile au evidențiat provocările de ordin financiar, dar și emoționale ale femeilor diagnosticate cu cancer, impactul asupra carierei și a vieții lor de familie, precum și consecințele socio-economice și resursele disponibile pentru sprijinirea acestora.

Aceasta este cea de-a cincea dezbatere locală a Inițiativei, care a coagulat până acum 6 ambasadori politici, 10 experți independenți și peste 400 de reprezentanți din diverse domenii reprezentative. Pornind de la concluziile dezbaterii de la Sibiu și a celor anterioare din Buzău, Giurgiu, Hunedoara și Deva, a fost conceput un set de propuneri și recomandări de politici publice, axate pe trei domenii-cheie de intervenție:

1. Prevenție, comunicare, informare și conștientizare

2. Infrastructură și acces la tratamente și la servicii medicale adecvate

3. Sistemul de sănătate în ansamblu și politici publice dedicate sănătății femeii

Detectarea timpurie a bolilor în rândul femeilor prin programe de screening segmentate

Screening-ul este o metodă de prevenție esențială deoarece permite detectarea timpurie a bolilor înainte ca acestea să devină simptomatice sau să progreseze la stadii avansate. Astfel, printre soluțiile identificate prin intermediul proiectului se numără și dezvoltarea unor programe de screening care să țină cont de factorii de risc individuali pentru fiecare femeie, inclusiv istoricul familial, stilul de viață și alți factori de mediu care pot influența riscul de a dezvolta afecțiuni precum cancerul de col uterin, cancerul mamar și alte tipuri de boli care afectează preponderent femeile.

Implicarea medicilor de familie pentru o mai bună prevenție

Aproximativ 40% din cancere pot fi prevenite, iar implicarea medicilor de familie poate contribui la diagnosticarea rapidă și reducerea riscului de complicații. Astfel, dezvoltarea unor programe de formare și instruire pentru medicii de familie în ceea ce privește metodele de screening, interpretarea rezultatelor și managementul pacientelor aflate la risc poate fi o soluție viabilă pentru reducerea numărului de cazuri diagnosticate tardiv.

Vaccinarea anti-HPV, impact dovedit în scăderea ratelor de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin

Măsurile de prevenție prin vaccinare în domeniul oncologic sunt adesea subapreciate sau prea puțin cunoscute de către publicul larg. Vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) joacă un rol crucial în prevenirea cancerului de col uterin, precum și a altor afecțiuni asociate cu această infecție. Desfășurarea de campanii de educare și informarea corectă a populației cu privire la eficacitatea vaccinării anti-HPV pot contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a femeilor. În mod regretabil, România are cea mai importantă contribuție la incidența și la mortalitatea prin cancer de col uterin din UE. Astfel, circa 12% din femeile nou diagnosticate cu cancer de col uterin  (circa 1 din 8 cazuri) și 13% din decesele survenite (circa 1 din 8 cazuri) în toate cele 27 de state membre UE provin din România. Cu 3,368 de cazuri noi înregistrate la nivelul anului 2022 și 1793 de decese,[1] România înregistrează cele mai ridicate rate de incidenţă și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, ce sunt de2,7 si, respectiv, 3,2 ori mai mari decât media europeană.[2] 

În acest moment, în România, vaccinarea împotriva infecțiilor cu HPV este compensată în proporție de 100% pentru fete şi băieţi cu vârsta între 11 și 18 ani (19 ani neîmpliniți), pe baza unei reţete compensate eliberate de medicul de familie sau de medici de orice altă specialitate aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate.

Printre măsurile identificate în cadrul proiectului se numără și alte propuneri pentru îmbunătățirea politicillor publice care vizează sănătatea femeilor precum: programe de educare și de informare, dezvoltarea rețelei de medicină de familie și implicarea crescută a asistenței medicale comunitare și a mediatorilor sanitari, revizuirea periodică a politicilor referitoare la pachetele de investigații medicale compensate, finanțarea adecvată pentru a oferi acces rapid și echitabil la tratamente inovative, acordarea unor tichete sau vouchere pentru un pachet de investigații de prevenție pentru femei acordate pe niveluri de risc aferente categoriilor de vârstă  și sprijin pentru reinserția femeilor în viața socio-profesională.

Cancerul mamar și cervical, printre cauzele principale de deces la femei

România se confruntă cu o problemă alarmantă în ceea ce privește mortalitatea prematură cauzată de cancerele la femei, în special cancerul mamar și cancerul cervical, ambele fiind printre cauzele principale de deces la femei. În România, cancerul mamar este cel mai frecvent, una din patru femei fiind diagnosticată anual cu acest tip de cancer.

Pe lângă povara emoțională suferită de persoanele diagnosticate și membri familiei, se mai adaugă și povara financiară. Astfel, 9 din 10 persoane din România sunt vulnerabile din punct de vedere financiar în cazul unui diagnostic de cancer.[3] Această realitate se extinde apoi și asupra familiilor, întrucât majoritatea femeilor diagnosticate nu pot reveni rapid pe piața muncii, ceea ce duce la pierderi de venituri. Această situație impune dezvoltarea unor politici publice mai eficiente, care să abordeze prevenția, tratamentul și educația în sănătate. Prin implementarea unor măsuri adecvate, viețile a mii de femei pot fi salvate, iar sănătatea publică în ansamblu poate fi  îmbunătățită.

“Sănătatea femeilor din România necesită efort de conștientizare și plan de acțiune. România, deși a făcut mulți pași înainte pentru îmbunătățirea stării de sănătate a femeilor, are mult de recuperat în acest domeniu. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. Avem vaccinarea HPV gratuită. Dar campaniile de conștientizare sunt insuficiente. Trebuie să încurajăm mai mult vaccinarea atât pentru fete, cât și pentru băieți. Ca femei cu răspundere publică trebuie să ne unim forțele cu societatea civilă, cu comunitatea medicală pentru crește calitatea vieții femeilor din România prin întărirea sănătății noastre”, a declarat Raluca TURCAN, Ministrul Culturii.

“Am găzduit cu plăcere această dezbatere în sediul Primăriei Sibiu pentru că este o temă deosebit de importantă. Sănătatea este premisa calității vieții pe care o ducem și noi înșine și cei dragi ai noștri. Prin urmare, grija pentru sănătate este esențială, atât printr-un stil de viață sănătos și echilibrat, dar și prin programe de informare, conștientizare și mai ales prevenție și depistare precoce a bolilor, o direcție în care consider că trebuie investit mult mai mult în România. Felicit organizatorii pentru această inițiativă menită să culeagă chiar din mijlocul comunităților locale idei bune de pus în practică la nivel național”, a declarat Astrid FODOR, primarul municipiului Sibiu.

„Abordarea provocărilor legate de sănătatea femeilor în România este esențială. E nevoie ca autoritățile să implementeze politici publice care să răspundă nevoilor tuturor celor care se confruntă cu un diagnostic de cancer. Femeile din toate colțurile țării au nevoie de acces la programe de screening și tratamente adecvate. Este de datoria noastră să creăm un sistem de sănătate care să ofere nu doar tratamente, ci și educație și prevenție, astfel încât fiecare femeie să beneficieze de resursele necesare pentru a duce o viață sănătoasă și împlinită. În acest sens, este crucial să alocăm fonduri suficiente pentru a accelera implementarea măsurilor identificate, asigurându-ne că intervențiile necesare devin rapid o realitate”, a declarat Conf. Dr. Adela COJAN, cadru universitar, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, fost Președinte CNAS.

“Este esențial să abordăm problematica sănătății femeii cu o strategie proactivă. Prin colaborare între autorități, organizații non-guvernamentale și cetățeni, putem construi un mediu care să prioritizeze sănătatea femeilor și să ofere resursele necesare pentru a preveni și combate aceste afecțiuni devastatoare, asigurându-ne că fiecare femeie din comunitatea noastră beneficiază de tratamente și informații esențiale pentru o viață sănătoasă”, a declarat Nicolae Horațiu COJOCARU, Director Executiv, Direcția de Sănătate Publică Sibiu.

Pentru a asigura un viitor mai sănătos pentru femeile din România, implementarea acestor soluții și recomandări este vitală. Aplicate eficient, aceste măsuri pot crea un impact pozitiv pe termen lung, pot proteja sănătatea femeilor și pot contribui la consolidarea unui sistem de sănătate capabil să răspundă provocărilor actuale.