La intrarea unui supermarket scrie că este permis accesul a maxim 200 de persoane simultan. La fel este la toate. Dar în biserică accesul nu este permis pentru slujbe religioase pe perioada carantinei. Un paradox de neînţeles pentru mulţi.
Nu poţi participa în interioriul bisericii la slujba religioasă, chiar dacă eşti cu masca pe faţă şi păstrezi distanţa de 2 metri de restul enoriaşilor. La supermarket însă nu este nicio problemă că te înghesui cu alţii la reduceri la banane sau alte produse.
Zilele acestea colegii mei au scris de intervenţii ale Poliţiei în biserici. Fie că au dat amenzi sau nu, nu am aflat de nicio intervenţie la supermarket. În preajma zilei de 1 decembrie erau sute de oameni la supermaket-uri. Nu i-a numărat nimeni, nu i-am oprit nimeni să mai intre şi nu am văzut niciun echipaj de Poliţie.
Cum vreun preot, mai fără teamă de autorităţi, dar cu frică de Dumnezeu, a permis accesul bătrânilor în biserică, cum a fost luat la puricat de autorităţi. Ceva nu este în regulă în această antiteză. Autorităţile au devenit servile marilor lanţuri de supermarket şi mai puţin credinţei. Şi orice argument aş primi de la ei, nu pot să nu îmi ascult propria logică elementară. Dacă în biserică putem lua COVID cu masca pe faţă la 2 metri distanţă de restul, în supermarket cu masca sub nas şi înghesuiţi, nu putem lua. Teoria asta să o creadă un prost!
Ieşirea de astăzi a IPS Laurenţiu la finalul slujbei a fost, de fapt, portavocea tuturor preoţilor de toate confesiunile din România. Ei simt că biserica este dată la o parte din comunitate, este marginalizată, în detrimentul corporaţiilor.
Dar autorităţile uită cât de mare influenţă în rândul populaţiei are biserica. Şi acum nu vorbim doar de cea ortodoxă, ci şi catolică, protestantă, neo-protestantă sau de altfel. Biserica a fost pusă sub interdicţie. Nu poţi intra să te rogi. Dacă autorităţile ar fi fost aşa îngrijorate de COVID, ar fi luat aceleaşi măsuri dure şi în supermarket-uri.
Ipocrizia aceasta este enervantă pentru unul ca mine. Îmi imaginez că reprezintă o mare suferinţă pentru preoţi şi enoriaşii lor. Vom ajunge în ritmul acesta să mergem la preotul de la supermarket, precum într-un film SF al unui viitor controlat de corporaţii. Sau nu…. pentru că mămăliga românească deja fierbe… din nou!
