VIDEO: Povestea profesorului sibian care a câștigat 1,45 milioane de euro

Publicitate

Pentru prima dată, literatura română va avea o istorie spusă străinilor, în limba engleză, totul într-o carte de o mie de pagini ce urmează a fi scrise de câţiva cercetători români, coordonaţi de profesorul Andrei Terian-Dan de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care, pentru aceasta, a reuşit performanţa să câştige 1,45 milioane de euro, sub forma unui grant din partea Consiliului European pentru Cercetare, după o competiţie cunoscută informal ca „Nobelul granturilor europene”, potrivit unui reportaj realizat de Agerpres.

Publicitate

Universitatea sibiană, unde este prorector Andrei Terian-Dan, este prima din România care va implementa un astfel de proiect de cercetare european.

Granturile de tip „Consolidator” ale CEC se acordă cercetătorilor care dau dovadă de excelenţă, de orice naţionalitate şi vârstă, cu o experienţă de cel puţin şapte până la doisprezece ani de după încheierea doctoratului şi cu un bilanţ ştiinţific foarte promiţător.

„Vom lucra cu un concept mai extins de literatură, în sensul că vor intra aici şi genurile ficţionale sau beletristice tradiţionale, poezie, proză, teatru şi critica, dar vom avea în vedere diverse interferenţe sau legături între discursul literar şi alte tipuri de discurs, de la discursul religios, politic, jurnalistic, până la cel ştiinţific şi mai ales în perioada contemporană, interferenţele cu alte tipuri de reprezentare, adică film, muzică şi aşa mai departe”, a explicat Andrei Terian-Dan.

Cercetarea trebuie efectuată într-o organizaţie de cercetare publică sau privată situată într-unul dintre statele membre ale UE sau în una dintre ţările „asociate”. Finanţarea se oferă pentru o perioadă de până la cinci ani şi acoperă în principal angajarea de cercetători şi alţi membri ai personalului cu scopul de a consolida echipele beneficiarilor de granturi

„O istorie transnaţională a literaturii române” va însemna un moment istoric pentru literatura noastră şi o premieră internaţională

Noua istorie a literaturii române ce va fi scrisă pentru lumea întreagă va avea o abordare modernă şi realistă.

„Proiectul va dura cinci ani de zile. Va începe probabil pe la mijlocul anului viitor, iar eu sper ca, până la începutul anului 2026, să avem o istorie a literaturii române, în limba engleză, de aproximativ o mie de pagini, într-un volum sau în două, apărută la o editură de prestigiu din mediul occidental. Da (va fi o premieră pentru România n.r.), categoric. Noi am mai avut istorii ale literaturii române traduse în engleză, inclusiv ‘Istoria’ lui Călinescu a fost tradusă în engleză (…). Nu avem o istorie care să fie concepută special pentru un public străin şi scrisă într-un regim de libertate, adică să nu fie o simplă operă de propagandă ideologică”, a declarat Andrei Terian-Dan pentru AGERPRES.

Foto: ISABELA PAULESCU / AGERPRES 

Cercetătorul de la Sibiu crede că literatura română înseamnă mult mai mult decât am fost învăţaţi la şcoală.

„Ce se înţelege de fapt prin literatură română? La noi, timp de aproape 200 de ani, prin literatura română s-a înţeles scurt, literatura scrisă în limba română, dar şi lucrul acesta este discutabil. Acum, aşa după cum văd eu lucrurile şi nu numai eu, ceea ce înseamnă a fi român nu este ceva dat odată pentru totdeauna, e un termen care are o istorie, care a avut o evoluţie. Acum o sută de ani încă li se căutau aşa-zişilor adevăraţi români, pedigree-ul, adică dacă un scriitor era bănuit că are puţin sânge evreiesc sau bulgăresc, automat exista riscul să fie exclus din literatura română. Au fost polemici nenumărate în jurul lui Eminescu, dacă are sau nu origini străine. Evident, un asemenea concept nu mai este valabil astăzi, dar ceea ce vreau să spun este că de-a lungul acestei literaturi, ceea ce s-a înţeles prin istoria acestei literaturi, ce s-a înţeles prin literatură română a însemnat lucruri diferite, în funcţie de epoci diferite. Uneori s-a identificat literatura română cu etnia, alteori cu limba, în perioada comunistă cu teritoriul, adică toţi care trăiau în România erau români şi doar ei, în perioada contemporană vorbim de o noţiune ceva mai suplă, pentru că avem o diaspora atât de bogată”, a precizat Andrei Terian-Dan.

Această istorie scrisă de români despre români, dar ca o carte de vizită pentru străini, va însemna o lumină nouă în care vor fi puşi scriitorii.

„Ce înseamnă istorie? Şi asta este o altă problemă sau din ce unghi ar trebui scrisă o asemenea istorie. Ei bine, mult timp, istoria literaturii române a fost gândită ca modul în care, ca să parafrazez o expresie celebră, ‘noi am devenit noi înşine’, adică a fost văzută ca o poveste grandioasă, prin care noi ne-am tot luptat cu străinii, i-am învins în cele din urmă şi am reuşit să ne formăm un suflet, o identitate proprie. Eu cred că această naraţiune ar trebui să fie pusă la îndoială, să fie analizată mai riguros şi alternativa pe care să o propună această istorie, constă în faptul că literatura română ea însăşi a avut dintotdeauna o structură internaţională, că nu există naţiuni pure, asta este o utopie şi că noi, românii de astăzi, suntem suma experienţelor noastre istorice şi suma interacţiunilor cu alte popoare, nu numai modul glorios în care ne-am construit limba română şi o literatură, dar şi suma traumelor, a războaielor, a dilemelor identitare pe care le-au avut scriitorii care au publicat în acest câmp literar”, a arătat Andrei Terian-Dan.

Un milion jumătate de euro investiţi inclusiv într-o mai bună pregătire a viitorilor profesori şi cercetători

Potrivit acestuia, această lucrare finanţată cu 1,45 milioane de euro de către Consiliul European pentru Cercetare nu va însemna că peste un milion de euro va încasa cercetătorul Andrei Terian-Dan, prorector al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Echipa care va realiza această carte va fi formată din 15-20 de cercetători, ajutaţi de colaboratori din ţară şi străinătate.

„Suma este mare, dar trebuie să înţelegeţi că nu toţi aceşti bani intră în salarii, în niciun caz. Suma alocată salariilor este puţin mai mare de jumătate din valoarea proiectului, ceea ce este destul de puţin pentru un proiect de cercetare, aici sumele merg de la 60% la 80 %. O parte din acest buget aş vrea să îl folosim pentru dezvoltarea infrastructurii Facultăţii de Litere şi Arte, pentru achiziţii de carte, acces la baze de date. Vor mai exista costuri pentru organizări de conferinţe, participări la conferinţe, publicări de volume dacă va fi cazul. Nu putem estima deocamdată cât ne va costa publicarea volumului”, a declarat Andrei Terian-Dan.

Cercetător şi critic literar renumit, dar care ura literatura în şcoala generală

Apreciat nu doar în România, cât şi în străinătate, profesorul Andei Terian-Dan, un critic literar cunoscut, a fost îndrăgostit de istorie şi a urât literatura în şcoala generală. Profesorul de limba şi literatura română din liceu, Sergiu Godină, l-a convins că drumul său în viaţă va fi studiul şi promovarea literaturii noastre.

Întrebat de unde provine pasiunea pentru literatura română, Andrei Terian-Dan, a răspuns: „cred că a început pe 15 septembrie 1994”.

„În şcoala generală uram literatura, adică citeam destul de mult, dar nu citeam literatură, citeam imens de multă istorie, îmi plăcea la nebunie istoria, din literatură citisem destul de puţin, de altfel şi la admitere la liceu am luat mai mult la matematică, decât la română, dar aici cred că a contat foarte mult faptul că în clasa a IX-a, l-am avut ca profesor pe Sergiu Godină, un profesor extraordinar de la Liceul ‘Octavian Goga’, între timp s-a pensionat, care, deja în primul trimestru, a reuşit să mă deturneze dinspre istorie, spre literatură. În scurt timp, literatura a devenit o pasiune, pornind în primul rând de la faptul că am reuşit să o înţeleg, adică acesta cred că a fost pasul decisiv, iar din momentul acela am mers în continuare pe literatură. Am mai spus, deşi poate părea un slogan, cred că lucrul cel mai bun în cazul meu, indiferent ce poziţie aş ocupa, indiferent cât aş avea salariu, este faptul că am avut ocazia în viaţă să fac ce îmi place. Deci este un lucru extraordinar şi cred că nu mulţi oameni au norocul să facă asta, adică să îţi placă efectiv meseria pe care o faci. Nu m-aş vedea făcând altceva, indiferent dacă trecem prin vremuri favorabile sau mai puţin pentru literatură şi pentru critica literară. Deci, de aici a început”, a explicat el.

Cu un doctorat coordonat de criticul Nicolae Manolescu, Andrei Terian-Dan a început facultatea la Bucureşti, după care a terminat-o la Sibiu, unde i-a fost oferit un post la catedră la Facultatea de Litere.

„Mai departe, dacă e să vorbesc despre mine, am început facultatea la Bucureşti şi asta cred că este un lucru foarte bun, e bine întotdeauna să schimbi mediul, măcar pentru o perioadă, să nu rămâi în acelaşi loc, să ai alte experienţe, m-am întors apoi la Sibiu, am terminat la Sibiu. Am avut marea ocazie de a obţine un post în universitate, aici, în primul rând, datorită profesorului meu, Ilie Guţan, iar în continuare am făcut doctoratul la Bucureşti, cu criticul Nicolae Manolescu şi am mers pe un anumit drum”, îşi aminteşte Andrei Terian-Dan.

Nevoit să vândă ziare când era la liceu, ca să facă rost de bani

Cercetătorul Andrei Terian-Dan se declară mulţumit cu cât câştigă şi recunoaşte că, în clasa a IX-a, a făcut primii săi bani din vânzarea de ziare la fabricile din Sibiu.

„Eu sunt un om mulţumit de cât câştigă, chiar ar fi ipocrit să mă plâng. Cred că viaţa mi-a oferit până acum mai mult decât am meritat şi am o viaţă decentă, mulţumitoare, nu văd de ce mi-aş dori mai mult din punctul acesta. (…) Da, am vândut ziare în clasa a IX-a, era epoca de aur a presei româneşti, anii 1990, am început cu două reviste locale, la care primeam 25 % comision şi apoi mi-am diversificat oferta, în sensul că făceam ‘bişniţă’ şi cu presa centrală, făceam marketing, în sensul că le luam din chioşcurile din centru şi le vindeam pe la fabrici, mai puneam 10 bani în plus, un mic adaos. Bine, nu aşa mi-am făcut primul milion de euro, acum am făcut primul milion de euro, care nici acesta nu este al meu”, mărturiseşte Andrei Terian-Dan.

La cei 41 de ani ai săi, Andrei Terian-Dan spune că marea sa provocare a fost să facă performanţă internaţională, de acasă, din România

„Pentru mine, marea provocare a fost să fac performanţă din România. Nu e uşor nici să pleci afară şi să încerci să răzbeşti acolo, indiferent dacă este vorba de o ţară foarte avansată din punct de vedere al cercetării pentru că şi acolo concurenţa este îngrozitoare, dar pentru mine adevărata provocare a fost să fac performanţă internaţională din România. Şi pe viitor m-aş bucura să fie mai mulţi colegi de breaslă, de generaţie, de domeniu, care să creadă în aceste lucruri, iar pe de altă parte, mi-ar plăcea şi să împărtăşesc altora din experienţă”, speră Andrei Terian-Dan.

Andrei Terian-Dan declară că proiectul „O istorie transnaţională a literaturii române” este despre ce înseamnă să fii român în secolul 21.

„Ca să revin la problema României, chiar despre asta este proiectul meu: ce mai înseamnă să fii român, în secolul 21, ce ne mai leagă, ce ne mai constituie ca o comunitate, cum ne raportăm la alte comunităţi, iar perspectiva pe care mi-aş dori să o promovez, chiar dacă aparent utopică, este că poate exista o înţelegere a naţiunii şi după naţionalism, că odată ce ai depăşit naţionalismul îngust şi retrograd, nu trebuie neapărat să cazi într-un discurs demagogic, globalist, cum se vehiculează astăzi în unele medii. Din punctul meu de vedere, nu avem cum să ne mai concepem naţiunea şi identitatea de român, fără să ne raportăm la ceilalţi şi să ne raportăm la ei nu ca la nişte duşmani, pentru că dacă săpăm puţin în istoria noastră, vedem că foarte mult din ceea ce credeam că este românesc se datorează de fapt altora, fie că sunt vecinii noştri, fie că avem legături mai îndepărtate cu ei. De fapt, de asta am şi spus istoria transnaţională a literaturii române, înseamnă într-un anume sens şi o istorie a literaturii mondiale, scrisă dintr-o perspectivă românească. Unde începe şi unde se sfârşeşte literatura română? Cumva începe în China, dacă vreţi cu Nicolae Milescu Spătaru şi se sfârşeşte în Hawai, unde au ajuns unii dintre poeţii noştri avangardişti”, subliniază Andrei Terian-Dan.

„Nu trebuie să ne îngrijorăm pentru literatura română că ne-o fură străinii, ci că nu o să o mai citească românii”

Recomandarea cercetătorului Andrei Terian-Dan este pentru lectură şi mai ales cititul operelor autorilor contemporani.

„De fiecare dată când am ocazia să vorbesc despre literatură română, prefer să fac şi o pledoarie în favoarea literaturii contemporane. Evident, îi citim pe Eminescu, pe Sadoveanu, pe Arghezi, sunt scriitori români importanţi, ne-am format cu ei, dar literatura română vie, şi asta se ştie de la Lovinescu încoace, este literatura care se scrie acum. Dacă e să ne îngrijorăm pentru literatura română dintr-un anume punct de vedere, nu este că o să ne-o fure străinii, ar fi foarte frumos să o fure, să o vândă, să o promoveze, în fond asta îmi doresc să fac şi eu, ci că nu o să o mai citească românii. Acesta ar fi lucrul cel mai dezastruos pentru literatura noastră, ori eu consider în continuare că avem o literatură valoroasă, o literatură care merită citită şi promovată. Şi dacă măcar o dată pe an, cititorul de literatură care intră într-o librărie, alege de pe raft o carte, oricare ar fi, chiar şi întâmplător, de literatură română şi o citeşte până la final, cred că nu are nimic de pierdut, în schimb literatura română ar putea avea foarte mult de câştigat”, concluzionează Andrei Terian-Dan. 

You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *