Păltiniş este cea mai veche şi cea mai înaltă staţiune montană din ţară. Situată în nord-estul munţilor Cindrel, la 1.442 m, staţiunea a fost întemeiată în 1894, bucurându-se astfel de aceste două superlative (https://www.cjsibiu.ro).
În staţiune stratul de zăpadă se menţine în medie 170 zile pe an. Factorul terapeutic principal este climatul alpin cu aer pur, puternic ozonat, bogat în aerosoli ionizaţi şi radiaţii ultraviolete.
Un important obiectiv turistic din staţiunea Păltiniş îl constituie Schitul Păltiniş, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului al XX-lea, unde se află şi mormântul filosofului Constantin Noica, care după ce a ieşit din închisoare (a fost arestat în regimul comunist, în 1958, şi a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, fiind eliberat în 1964) şi după pensionarea din 1975, s-a retras la Păltiniş.
Perioada 1964-1987 cuprinde anii când Constantin Noica îşi dă măsura personalităţii creatoare. Îşi formulează un sistem filosofic original, publică studii, eseuri de filosofie a culturii, se deschide către spiritualitatea românească, cu deosebire către câteva culmi reprezentative din perspectiva sistemului de gândire, şi către limbajul filosofic românesc („Dicţionarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române, 2005).
„Noica a locuit de-a lungul a zece ani (1977-1987) în două „vile“ diferite, ocupând de fiecare dată câte o cămăruţă de nici măcar 10 mp: Vila 23 (demolată în 1990, pe locul ei ridicându-se astăzi o vilă spaţioasă a BNR) şi Vila 12, unde şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii, între 1984 şi 1987. Ambele camere erau extrem de precare, iar „dotările“ celor două „vile confort III“ erau de-a dreptul mizere (încălzirea camerelor se făcea cu lemne, niciodată de-ajuns, iar în singura baie care exista pentru patru camere călcai în permanenţă un strat de rumeguş umed)” scria în 2015, Gabriel Liiceanu. El s-a îngrijit ca după Revoluţie, fosta Vila 12 să devină „Cabana Noica” – un aşezământ cultural (gestionat de o fundaţie), dar nu un muzeu. Fundaţia a restaurat cabana, a conservat camera lui Noica în forma în care ea a rămas în ziua morţii sale şi a transformarat celelalte trei camere în unele de studiu pentru tineri doctoranzi în filosofie. Totuşi, camera lui Noica de la Păltiniş poate fi vizitată ori de câte ori acolo se află tineri care folosesc restul vilei pentru studiu.
Noica s-a stins din viaţă la 4 decembrie 1987 şi a fost înmormântat la Schitul Păltiniş, după dorinţa sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală.
Schitul Păltiniş cu biserica acestuia – Biserica Schimbarea la Faţă – este unul dintre cele mai căutate locuri din judeţul Sibiu, potrivit doxologia.ro. Schitul este situat la poalele Munţilor Cindrel, la o distanţă de 500 de metri de şoseaua Păltiniş-Sibiu. Din Sibiu se circulă pe o şosea asfaltată care şerpuieşte printre dealuri şi munţi spre sud-vest 32 de kilometri până în apropierea acestui lăcaş.
Aflată la intrarea în staţiune, biserica schitului este situată la o altitudine de 1.350 de metri altitudine.
Biserica din Păltiniş, ctitorie a mitropolitul Nicolae Balan, a fost construită din lemn de brad, între anii 1925 şi 1927, cu ajutor din partea Ministerului Cultelor, Ministerului Sănătăţii şi al altor instituţii.
Biserica a fost ridicată de către un grup de meşteri din Răşinari. Executantul principal al acestei construcţii a fost meşterul Şerban Cruciat. Sfântul Altar şi catapeteasma au fost executate de Societatea Autonomă Stil din Bucureşti. Fresca ce îmbracă interiorul bisericii este opera lui Ovidiu Preotescu. Pictura iconostasului a fost realizată de pictorul Vasilescu în anul 1944 (doxologia.ro).
Sursa info: AGERPRES, doxologia.ro, Consiliul Judeţean Sibiu
