2.3 C
Sibiu
joi, 08 decembrie, 2022

Cum funcționa caracatița mitei de la Serviciul Rutier Sibiu. Aproape 200 de infracțiuni

Știri din Județ

- Advertisement -spot_img

Ies la iveală detalii uluitoare despre modul în care 20 de agenți de rutieră, angajați ai IPJ Sibiu, au pus la cale o adevărată caracatiță a mitei. Au adunat astfel, 191 de infracțiuni de luare de mită în doar 10 luni.

Aceștia s-au pus de acord să nu întocmească procese verbale pentru anumite infracțiuni rutiere și să soluționeze totul amiabil, prin foloase materiale. Imediat după ce un șofer greșea în trafic, era oprit cu ajutorul autospecialelor de Poliție și mustrat verbal, fiindu-i expuse sancțiunile legale. Însă, imediat, îi erau “bătute apropouri” despre o iertare omenească, totul în schimbui unei sume de bani. De frică să nu-și piardă permisul de conducere, șoferii puneau sume de bani, date cu titlu de mită, în interiorul clip-boardului aflat în mâinile polițistului, acesta din urmă închizând imediat coperțile acestui obiect. Imediart după ce șoferul “iertat” pleca, polițistul rutier împărțea mita cu colegul său. Pentru a beneficia de mai multe cazuri din care ar putea procura mită, anumiți polițiști rutieri denaturau viteza surprinsă de aparatul radar, comunicând valori superioare, deși poate, conducătorul auto se deplasa cu viteză regulamentară.

REDĂM MAI JOS COMUNICATUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SIBIU:

 “Prim procuror Ion Veștemean, în calitate de purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: 

În dosarul penal cu nr. 192/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi în legătură cu serviciul de către mai mulţi agenţi de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Sibiu – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, prin rechizitoriul din data de 06.07.2022 s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 20 de inculpaţi, toţi având calitatea de agenți de poliţie, pentru săvârşirea, în perioada februarie 2020 – noiembrie 2020, a unui număr total de 191 de infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului. 

La finalizarea anchetei penale s-a concluzionat că agenţii rutieri trimişi în judecată, au dezvoltat şi au aplicat  preponderent, două moduri de operare în privinţa săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, care, în linii generale, respectau următoarele etape:

I. La momentul în care agenții de poliție rutieră aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, utilizând autospecialele MAI, se hotărau să nu constatate abateri la regimul rutier în schimbul primirii unor foloase necuvenite;

– etapa  de preconstituire a situației premise pentru comiterea faptelor de corupție, în care  se  pornea aparatura radar din dotarea autovehiculelor MAI, astfel încât putea fi observată abaterea de la regimul rutier comisă de participanții la trafic, fără însă a acționa butonul de înregistrare a aparaturii radar. În acest context, polițiștii rutieri observau că un anumit participant la trafic a săvârșit o abatere contravențională, dar care însă nu era înregistrată pe suport optic (n.n. memoria aparaturii radar), polițistul creându-și astfel posibilitatea de „a-l ierta” pe șoferul contravenient, fără a fi sesizabilă această iertare în urma verificărilor superiorilor.

– etapa procedurii de legitimare, în care se  purta discuții cu acele persoane pentru a se putea  concluzia asupra „siguranței” în privința săvârșirii unor fapte de corupție,  polițistul îl „descosea” pe potențialul mituitor cu scopul de a se convinge că avea să fie păstrată confidențialitatea asupra actelor de corupție

– etapa „sperierii” sau a vulnerabilizării potențialului mituitor în care îi comunica faptul că ar fi fost înregistrat cu aparatura radar (n.n. înregistrare care în realitate nu exista) comițând, de regulă, o abatere contravențională gravă care ar atrage aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, avertismentul sau amenda contravențională, și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, realizând astfel timorarea contravenientului.

Scopul determinat, era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice (n.n. această măsură complementară era apreciată de către covârșitoarea majoritate a contravenienților drept cea mai aspră sancțiune), context în care, în multe situații, pentru a scăpa de sancțiune, cel oprit în trafic lua decizia de a recurge la comiterea unei fapte de dare de mită în raport de polițistul rutier.

– etapa consumării faptelor de corupție în forma primirii și respectiv remiterii mitei, în care agenții  de poliție se deplasau la potențialul mituitor având asupra lor clip-boardul în care se afla topul cu procese-verbale tipizate, care avea ca unic scop disimularea sumelor de bani primite cu titlu de mită. Mituitorul executa activitatea de remitere a mitei, fie prin punerea mitei în mod disimulat în interiorul actului anterior restituit de polițist, fie prin așezarea sumei de bani date cu titlu de mită în interiorul clip-boardului aflat în mâinile polițistului, acesta din urmă închizând imediat coperțile acestui obiect. 

–  etapa în care polițistul, lăsând impresia unui favor realizat mituitorului prin neluarea măsurilor legale, îi permitea pretinsului contravenient părăsirea acelui loc fără a dispune măsurile legale, situație în care ambii participanți la comiterea faptelor de corupție erau mulțumiți, respectiv agentul rutier era mulțumit de foloasele necuvenite obținute. Neexistând o înregistrare a abaterii la regimul rutier stocată în memoria aparaturii radar, era foarte puțin probabilă descoperirea faptei, în timp ce mituitorul, având falsa reprezentare că s-ar fi putut dispune măsuri sancționatorii față de acesta, era satisfăcut de împrejurarea că nu i s-au aplicat măsurile legale, astfel încât era foarte scăzut riscul de a denunța faptele de corupție la care a fost părtaș.

–  etapa în care  după plecarea mituitorului, în habitaclul autospecialei MAI sau în exteriorul acestei, polițistul care a primit efectiv mita de la pretinsul contravenient proceda, de regulă, la împărțirea acesteia cu colegul său de echipaj.

II. În ipoteza în care din diverse motive era înregistrată abaterea de la regimul legal de viteză, încât era necesară întocmirea actului de sancționare contravențională, agenții rutieri au adaptat modul de operare anterior descris, cu mențiunea că, în cadrul etapei de speriere sau timorare a șoferului, aceștia denaturau adevărul, comunicându-i potențialului mituitor o viteză de deplasare superioară celei constatate de aparatura radar care ar agrava răspunderea contravențională, dându-i-se de înțeles șoferului că i se va reține permisul de conducere.

 În final, de cele mai multe ori, acel șofer prelua inițiativa la corupție și îl mituia pe agentul rutier, care apoi proceda la întocmirea actelor de sancționare având în vedere viteza reală constatată de radar, spunându-i-se apoi mituitorului că i s-ar fi efectuat un favor prin stabilirea unei viteze inferioare, cu consecința nereținerii permisului de conducere.

Referitor la faptele de abuz în serviciu reținute în sarcina unor inculpați, se impune a se preciza că acestea au fost comise prin neluarea măsurilor legale în cadrul punerii în executare a unor etape ale modului de operare adoptat în privința faptelor de corupție, care însă nu s-au consumat ca urmare a renunțării de către polițiști la rezoluția infracțională inițială de a obține foloase necuvenite.   

Urmărire penală a fost efectuată de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, împreună cu lucrători de poliție judiciară din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Sibiu, beneficiind de sprijinul Direcției Generale Anticorupție – Structura Centrală și serviciile județene, Serviciul de Acțiuni Speciale din cadrul I.P.J. Sibiu, Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș” din cadrul Jandarmeriei Române.

Precizăm că trimiterea în judecată a inculpaților este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual în vederea judecării unei cauze penale, activitate care nu poate în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”  

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele Știri