19.1 C
Sibiu
vineri, 29 martie, 2024

EDITORIAL: România needucată

Știri din Județ

Măcar la fiecare debut de an școlar, toată clasa politică este interesată de școala românească. Adică să fie prezenți în rândul elevilor, părinților și profesorilor. Și cam atât. Un exercițiu de imagine, ca multe altele. Dar sistemul educațional românesc este tot ca o mașină care merge aiurea pe șosea, cu șoferi de ocazie, care mai de care mai „deștept”.

Timp de 32 de ani, România a avut parte de mulți conducători la Ministerul Educației. Și de multe, mult prea multe schimbări. Parcă fiecare „șofer” a dorit să își pună amprenta pe sistemul educațional. Doar de dragul amprentei, nu al educației.

Acum avem un nou sistem. Făcut din ordonanțe de ministru. Cam ca și cu ordonanțele din miez de noapte pe justiție. Doar că la educație, merge orice. Au schimbat sistemul de notare la examenul de capacitate, formatul anului școlar, au eliminat tezele și exmatriculările. O grămadă de modificări majore, dar nu esențiale.

Ce nu au modificat? Ceea ce era mai important: curricula și programa școlară. La ce mă refer? Nu poți să ai în continuare 30-40 de ore de curs pe săptămână. Nu poți să ai materii depășite și ne-adaptate conjucturii social-culturale actuale. Nu poți să marșezi la infinit pe manuale stufoase și curricula unei materii plină de teorie, fără loc de practică și aplicații. Și nu poți avea o reformă educațională fără instruirea continuă a profesorilor.

Despre capitolul dotări nu mai spun. În continuare, greul cade pe primării. Dacă Primăria Sibiu își permite investiții masive în educație, nu înseamnă că prin toată țara este la fel. Dar se pare că WC-ul din curte nu îl deranjează pe actualul „șofer” de la cârma ministerului Educației. Eu unul i-aș monta unul în curtea ministerului pentru folosință obligatorie pe tot anul școlar actual.

Există tot soiul de ordine și regulamente cu drepturi și obligații ale elevilor și profesorilor. Jumătate sunt doar pe hârtie. Bursele se dau când vrea Guvernul și pot fi modificate, după cum am văzut, tot prin ordin de ministru. Ce sens are să dai unui elev o bursă după 6 luni de la începutul școlii, dacă dreptul său era să îi vină în prima zi de școală sau chiar mai devreme?

Dovada dilentantismului de la minister se vede și în criza refugiaților ucraineni. Nu au fost capabili în 6 luni să dezvolte clase în marile orașe pentru aceștia. Deși sunt zeci de mii de copii din Ucraina la noi în țară. Cică ministerul „le-a dat șansa” să se înscrie în învățământul de masă în limba română. O prostie. Păi de ce nu dau această șansă și tuturor maghiarilor din România? Sau umblăm cu dubla măsură?

Ce am observat în ultimii 32 de ani de educație în România? Am văzut o mână de olimpici naționali și internaționali și o mare masă de absolvenți ne-adaptați la piața muncii și la societate. Toți angajatorii se plâng de asta. Iar pe olimpici și cei foarte buni la învățătură, oricum i-am pierdut, aproape pe toți, în favoarea altor țări, care știu să îi aprecieze.

Dar scopul educației de masă nu este să se laude cu 1% elevi buni, ci cu 80% elevi apți pentru piața muncii din țara respectivă. Oameni capabili să se integreze în societate și în economia de piață. Ori asta nu reușește de 32 de ani sistemul educațional din România.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Ultimele Știri