Asociația Urban Bike Revolution a realizat în acest an un amplu studiu la Sibiu privind utilizarea bicicletei de către elevii de liceu. Studiul a încercat și să găsească soluții de decongestionare a traficului prin folosirea mai mult a bicicletei. Rezultatele însă dau peste cap pronosticurile: 78% din liceenii sibieni au biciclete, dar doar 4% le folosesc frecvent, inclusiv pentru a merge la școală. Restul vin cu mașina părinților, autobuz sau pe jos. Bicicleta este considerată de marea majoritate ca un mijloc de deplasare foarte riscant în orașul Sibiu. Plus că nu este „cool”.
Inițiatorii studiului realizat pe 13% din elevii de liceu sibieni au fost finanțați în demersul lor de grupul politic Renew Europe, la inițiativa europarlamentarului Nicu Ștefănuță. Ei și-au prezentat concluziile într-o broșură la o conferință de presă alături de Nicu Ștefănuță și inspectorul școlar general adjunct Rodica Țălnariu. Reprezentantul IPJ Sibiu, Ionuț Natea, deși anunțat, nu a mai participat la conferința de presă.
Studiul Activ spre Școală, un studiu care vizează percepția și opțiunile de mobilitate sustenabilă ale elevilor de liceu din Sibiu, a fost realizat de asociația Urban Bike Revolution în cooperare cu Nicu Ștefănuță, Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu și Inspectoratul Școlar Județean Sibiu.
Principalele constatări ale studiului
1. Utilizarea bicicletei în rândul elevilor de liceu din Sibiu este scăzută, atât
pentru deplasările spre şi de la şcoală, cât şi pentru deplasările spre alte
activităţi;
2. Deşi majoritatea elevilor menţionează că deţin o bicicleta (78,5%), doar 4,2% din respondenţi declară că o folosesc zilnic pentru deplasările la şcoală;
3. Elevii de liceu sunt conştienţi de beneficiile pe care mersul pe bicicletă îl
aduce categoriei lor de vârstă, cu toate acestea, obstacolele identificate
îi determină să nu folosească bicicleta ca mijloc de transport în rutina lor
zilnică;
4. Cei mai importanţi factori care influenţează decizia tinerilor de a nu utiliza
bicicleta sunt:
a. nesiguranţa pe care o percep în trafic cauzată de numărul mare de maşini
prezente pe şosele, şoferii care nu păstrează distanţa faţă de biciclete
sau sunt agresivi;
b. nesiguranţa cauzată de infrastructura velo necorespunzătoare (intersecţii
şi sensuri giratorii periculoase, piste înguste şi care se termină brusc);”
c. factori socio-culturali cum ar fi lipsa exemplului din familie şi implicarea
redusă a instituţiilor de învăţământ în promovarea mersuluí cu bicicleta.
5. Numărul elevilor care ar folosi bicicleta zilnic ar creşte de la 4.4% la 20% în
condiţiile în care s-ar întruni simultan următoarele condiţii:
a. s-ar construi piste largi, interconectate şi sigure;
b. s-ar amenaja intersecţii cu prioritate pentru biciclete;
c. s-ar amenaja locuri de parcare sigure;
d. ar exista o oferta educaţională care să includă cursuri de educaţie rutieră,
cursuri de prim ajutor sau cursuri de mers pe bicicletă.
