Toată lumea vorbește zilele acestea despre faptul că la unele magazine Auchan din țară s-au introdus casele de marcat fără casier, unde îți scanezi singur produsele. De parcă acestea nu existau și înainte la toate magazinele din țară. Pentru cei umblați prin alte țări occidentale, aceste case express sunt poveste veche de ceva ani. Rar mai găsești supermarket sau magazin mediu fără acestea. Doar 1-2 supraveghetori la 10 case.
Bineînțeles că politicienii oportuniști au sărit pe subiect și au dat apă la moară comentatorilor „Gică contra”. Eficientizarea din magazine este văzută ca un lucru rău. Au văzut profit mai mare la corporațiile care dețin magazinele și pierderea de locuri de muncă. Dar de fapt niciun om nu a fost concediat, doar relocat. În loc să stea la casierie, pun marfă pe rafturi.
Companiile din domeniu au văzut, în Occident, de mulți ani, această oportunitate. Până la urmă, ei urmăresc profitul și acesta se poate obține doar prin satisfacția clientului. Kaufland a introdus și la noi K-Scan, un scanner de mână pe care îl iei în magazin de la intrare și scanezi pe măsură ce pui produse în coș. Iar la casă doar plătești suma. Tot mai multe magazine au introdus aceste case express atât de blamate zilele acestea. Mai întâi puține, să se adapteze lumea, apoi tot mai multe. Treptat peste tot va fi ca la Auchan: fără casieri umani.
Aici nu este vorba că face clientul treaba magazinului, ci este vorba de eficientizare prin digitalizare. Așa cum magazinele mari acceptă acum comenzi prin Glovo sau alte aplicații. Nu mai trebuie să mergi la magazin să iei alimente, ci ți le trimit ei rapid acasă. Toate aceste politici comerciale vin la cererea și în răspuns la nevoile clienților. Adică a noastră.
Mai aud și acum pe unii cum se plâng că au dispărut micile magazine alimentare de cartier deținute de o familie. Este vorba de competiție. Reușești să stai pe piață, chiar și pe un cartier, doar cu produse și prețuri competitive. S-a dus vremea samsarilor care luau marfă din Metro și o vindeau la suprapreț. Există lanțuri de magazine corporatiste, fie și deținute de sibieni, ca Simpa sau Transagape, dar și străine ca Profi, care au „rupt” supermarketul gigant de la marginea orașului în multe magazine mici de cartier. Și alții fac la fel. Dar pentru a rezista pe piață trebuie să ofere produse de calitate, diverse și la prețuri bune. Altfel cumpărătorul va merge tot la supermarketul de la marginea orașului.
Deci toată digitalizarea magazinelor alimentare mari și medii este un pas firesc pentru eficiență. Indiferent că ne place sau nu. Dacă vrem să fim serviți musai de un casier, mergem la magazine cu casieri. Câte vor mai exista. Și vom plăti mai mult acolo pe produse. Vrem să nu socializăm cu casierul, mergem la magazine cu case express și ne scanăm singuri produsele. Avantaje și dezavantaje.
Poate că este timpul ca românii să nu mai pună usturoi și cruci pe digitalizare. Noua generație a înțeles că acesta este viitorul. Și cei de 30-50 de ani. Chiar și mulți pensionari s-au adaptat la digitalizare: îi vezi cu telefoane mobile smart, cu carduri de debit/credit sau cu oferte vânate pe aplicații mobile la diferite produse. Legea evoluției este simplă și veche de milioane de ani: cel mai adaptat, supraviețuiește. Ceilalți, nu mor, dar suferă la buzunar. Dacă permiteți o paralelă, acum 100 de ani dreptul la vot al femeilor era ceva de neimaginat, iar acum este firesc. Sau capacitatea de a învăța să scrii și să citești era apanajul celor bogați, cel mai adesea. Acum este la îndemâna oricui. Lumea evoluează și noi trebuie să ne adaptăm. Simplu.
Stimate domn, apreciez ideile din articol, sunt fondate di bine argumentate, felicitari! Am, totusi, de facut o remarca. Profi nu este o retea de magazine straine, ci romanesti: activeaza doar in Romania, profitul este reinvestit doar in extinderea retelei, deci in Romania, mai mult de 94% din produsele pe care le vand provin de la surse din Romania, desfasoara ample programe de sustinere a fermierilor si producatorilor de la noi si dau de lucru la peste 28.000 de oameni, fiind cel mai mare angajator privat de la noi, ca sa dau doar cateva exemple. Ca si Dacia sau Banca Transilvania, companii romanesi, magazinele Profi sunt detinute de un fond de investitii. Oare acest fapt face ca aceste magazine sa fie mai putin romanesti decat cele doua mari companii mentionate ?