O telecabină construită de stat în perioada comunistă, ajunsă astăzi în exploatare privată, s-a defectat din nou. Sâmbătă, 18 iulie, 18 turiști au rămas suspendați între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac. Într-o cabină se aflau 14 persoane, exact capacitatea maximă anunțată de operator, iar în cealaltă patru. Oamenii au fost coborâți, pe rând, cu ajutorul cablurilor. Salvamont Sibiu, serviciu finanțat din bani publici, a intervenit pentru ca avaria unei afaceri private să nu se transforme într-o tragedie.
Turiștii au fost salvați. Subiectul nu poate fi însă închis cu formula liniștitoare că „situația nu a fost una gravă”. O telecabină blocată la înălțime, din care pasagerii trebuie evacuați pe corzi, reprezintă un incident grav. Mai ales când instalația are peste o jumătate de secol și nu se află la prima defecțiune.
14 turiști într-o cabină, patru în cealaltă
Defecțiunea s-a produs sâmbătă după-amiază, în timpul unei curse între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac. Potrivit informațiilor comunicate de Salvamont Sibiu, 14 persoane se aflau într-o cabină și patru în cealaltă.
Cele două cabine circulă simultan, în sensuri opuse. Atunci când una urcă spre Bâlea Lac, cealaltă coboară spre Bâlea Cascadă.
După oprirea instalației, cei 18 turiști au fost coborâți până la sol cu ajutorul cablurilor speciale, fiind asistați de personalul telecabinei și de salvatorii montani. De la sol, aceștia au fost preluați de echipele Salvamont.
„Situația nu este una gravă, iar persoanele sunt în siguranță, fiind asistate atât de personalul telecabinei, cât și de salvatorii montani”, a transmis șeful Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu, Dan Popescu. (AGERPRES)
Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Dar faptul că operațiunea s-a încheiat cu bine nu anulează responsabilitatea operatorului și nici obligația autorităților de a explica public ce s-a întâmplat.
O cabină circula exact la capacitatea maximă
Pe site-ul oficial al Telecabinei Bâlea este indicată o capacitate de 14 persoane pentru fiecare cabină. În momentul avariei, una dintre cabine transporta exact acest număr.
Informațiile comunicate de Salvamont nu indică, așadar, o depășire a limitei numerice. Operatorul nu poate fi acuzat, pe baza datelor disponibile în prezent, că ar fi primit 18 persoane într-o cabină omologată pentru 14.
Rămân însă alte întrebări.
Cele 14 persoane erau toate turiști sau în acest număr era inclus și însoțitorul cabinei? Care a fost greutatea totală a pasagerilor și a bagajelor? Capacitatea autorizată de ISCIR este exprimată doar în număr de persoane sau și printr-o sarcină maximă în kilograme? Există un registru al cursei și o evidență a biletelor vândute?
Operatorul trebuie să precizeze și dacă încărcarea cabinei la capacitatea maximă a avut vreo legătură cu avaria sau dacă defecțiunea a fost una complet independentă de greutatea transportată.
Mai ales că, în anul 2017, după accidentul grav produs la aceeași instalație, Protecția Consumatorilor a constatat existența unor „informații incomplete privind capacitatea cabinei”, referitoare atât la numărul maxim de persoane, cât și la greutatea maximă admisă. Operatorul a fost amendat atunci cu 5.000 de lei. (Libertatea)
O instalație mai veche de 50 de ani
Site-ul oficial al operatorului arată că Telecabina Bâlea a fost pusă în funcțiune în anul 1971. Alte surse istorice indică anul 1975 pentru montarea liniei. Indiferent care este anul exact, vorbim despre o instalație construită în urmă cu peste o jumătate de secol.
Vârsta unei telecabine nu înseamnă automat că aceasta este nesigură, dacă piesele sunt schimbate la timp, sistemele sunt modernizate, iar verificările sunt făcute riguros. Dar tocmai vechimea instalației obligă operatorul și ISCIR la transparență totală.
Când a avut loc ultima verificare tehnică integrală? Până la ce dată este valabilă autorizația de funcționare? Ce componente originale mai sunt folosite? Când au fost schimbate cablurile, sistemele de frânare, instalațiile electrice, motoarele și sistemele de evacuare?
Care a fost cauza exactă a avariei de sâmbătă? A cedat sistemul electric, cel mecanic, automatizarea sau un element de siguranță? A existat vreun avertisment înainte de oprirea instalației?
Pe site-ul oficial, telecabina era din nou prezentată drept „funcțională”. Cine a verificat-o după avarie? A fost prezent un inspector ISCIR? Ce probe au fost făcute și cine a semnat documentul prin care s-a permis reluarea transportului de persoane?
Accidentul din 2017: oameni răniți și cabine izbite de stații
Incidentul de sâmbătă nu este singular.
În 28 mai 2017, cele două cabine au intrat cu viteză prea mare în stațiile de la Bâlea Lac și Bâlea Cascadă și s-au izbit de peroanele de garare. Șase persoane au fost rănite și transportate la spital, iar o fetiță a suferit un atac de panică.
Verificările preliminare efectuate de ISCIR au indicat atunci două categorii de cauze: o defecțiune la calculatorul de proces al instalației și o eroare umană. Mecanicul trolist și cei doi însoțitori ai cabinelor nu ar fi acționat la timp sau deloc sistemul de frânare de urgență.
În momentul accidentului, în cele două cabine se aflau aproximativ 30 de persoane. (Libertatea)
Instalația a rămas oprită aproape cinci luni. În octombrie 2017, operatorul a anunțat că aceasta fusese refăcută de o firmă specializată și că obținuse din nou autorizația de funcționare. Autoritățile nu au prezentat atunci public toate detaliile privind lucrările efectuate și cauzele finale ale accidentului. (Profit.ro)
În martie 2024, Salvamont Sibiu a intervenit din nou pentru recuperarea a cinci turiști care au rămas blocați timp de câteva ore în telecabina de la Bâlea, deasupra Cascadei de pe Valea Bâlii.
Acum, în iulie 2026, alți 18 turiști au fost coborâți pe cabluri.
Câte incidente trebuie să se mai producă pentru ca istoricul tehnic complet al instalației să fie făcut public?
Ce investiții s-au făcut în siguranță?
Înaintea accidentului din 2017 fusese anunțată o investiție de aproximativ 100.000 de euro în automatizarea telecabinei. Cu toate acestea, tocmai calculatorul de proces modernizat a fost indicat printre cauzele tehnice ale incidentului.
După accident, operatorul a anunțat că întreaga instalație a fost refăcută. Nu a prezentat însă public o listă detaliată a componentelor înlocuite, valorile plătite, firmele care au executat lucrările și durata de viață estimată pentru noile echipamente.
Ce investiții au fost făcute între 2017 și 2026? Nu investiții în camere, restaurante, promovare turistică sau Hotelul de Gheață. Investiții strict în siguranța telecabinei: cabluri, motoare, frâne, automatizări, senzori, sisteme de evacuare și pregătirea personalului.
La un tarif actual de 80 de lei pentru un adult, pentru o singură călătorie, publicul are dreptul să știe ce parte din încasări a fost reinvestită în instalație.
Cum a ajuns patrimoniul statului într-o afacere privată?
Telecabina a fost construită de stat în perioada comunistă. Cabana Bâlea Lac ridicată în anii 1948-1949 a fost, de asemenea, realizată în timpul regimului comunist. Clădirea a fost distrusă de un incendiu în 1995, iar actuala cabană a fost reconstruită începând cu anul 2000.
După 1989, activele turistice din zonă au ajuns la societatea Bâlea Turism SA. Cabana Paltinu, fosta vilă de vânătoare construită pentru Nicolae Ceaușescu, a trecut după Revoluție la fostul Oficiu Județean de Turism, iar din 1991 la Bâlea Turism SA. (Adevărul)
În arhivele presei apare ulterior informația că Ministerul Transporturilor a scos la licitație un ultim pachet de 3,4% din acțiunile Bâlea Turism. Cele 38.501 de acțiuni proveneau din majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor și rămăseseră statului după exercitarea dreptului de preferință de către „cumpărătorul inițial”. (Sibiul.ro)
Cine a fost cumpărătorul inițial? Când a fost semnat contractul de privatizare? Cât a plătit? Ce bunuri au fost cuprinse în contract? Au fost incluse telecabina, stațiile, terenurile și cabanele? Ce obligații de investiții au fost asumate și cine a verificat respectarea lor?
Documentele esențiale ale privatizării nu sunt prezentate într-un loc public și ușor accesibil. Statul trebuie să le scoată din arhive.
Nu contestă nimeni dreptul unei firme private de a obține profit. Întrebarea este cum a fost transferat un patrimoniu construit din bani publici, la ce valoare și cu ce obligații privind modernizarea și siguranța turiștilor.
Familia Klingeis și politica
Numele asociat public de mai mulți ani afacerilor de la Bâlea este Arnold Gunter Klingeis. Site-ul actual, pe care sunt promovate Cabana Bâlea Lac și telecabina, este administrat, potrivit propriei politici de confidențialitate, de Klingeis Întreprindere Familială. În trecut, presa a indicat Klingeis Consulting SRL drept firma care avea în grijă instalația, iar pe Leo Klingeis drept manager al telecabinei.
Tocmai această succesiune de societăți și forme de organizare trebuie clarificată: cine este proprietarul actual al telecabinei și cine este operatorul autorizat să transporte persoane?
Arnold Klingeis a fost primarul orașului Avrig între 2008 și 2016, ales din partea FDGR. Ulterior a fost consilier local, mandat din care a demisionat în 2019. Presa centrală a relatat despre apropierea sa de fostul președinte Klaus Iohannis, cei doi fiind colegi în FDGR și colaborând în perioada în care conduceau administrațiile din Avrig și Sibiu. (Jurnalul)
În 2015, Agenția Națională de Integritate a anunțat că a constatat existența unui conflict de interese administrativ și penal și a sesizat DNA în legătură cu mai multe acte semnate de Arnold Klingeis în calitate de primar. Actele vizau promovarea unui obiectiv exploatat de firma familiei sale.
Existența sesizării ANI nu echivalează cu o condamnare. Tocmai de aceea, autoritățile trebuie să comunice și soluția finală dată acelui dosar. (HotNews)
Istoricul politic nu demonstrează că autorizațiile telecabinei au fost obținute nelegal. Dar face și mai necesară transparența privind privatizarea, proprietatea, contractele și controalele efectuate de instituțiile statului.
Profit privat, salvare pe bani publici
Serviciul Public Județean Salvamont Sibiu este o instituție publică aflată sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu. Salvatorii, echipamentele, pregătirea profesională și bazele de intervenție sunt finanțate din bani publici.
Regulamentul instituției stabilește că Salvamont Sibiu caută și salvează persoanele aflate în pericol în zona montană, acordă primul ajutor și asigură transportul acestora. Așadar, intervenția de sâmbătă face parte din atribuțiile legale ale serviciului.
Dar avaria nu a fost provocată de imprudența unor turiști pe un traseu montan. S-a produs la o instalație comercială privată, pentru utilizarea căreia fiecare adult plătește 80 de lei pe sens.
Cât a costat mobilizarea Salvamont Sibiu? Câți salvatori au participat? Câte ore a durat operațiunea și ce materiale au fost folosite? Va suporta operatorul privat măcar o parte din cost? Există o poliță de răspundere civilă care acoperă asemenea incidente?
Vor primi turiștii banii înapoi? Vor fi despăgubiți pentru riscul și experiența prin care au trecut? Sau profitul rămâne privat, iar costurile salvării sunt suportate integral de locuitorii județului Sibiu?
Întrebările la care trebuie să se răspundă
Operatorul telecabinei, ISCIR, Protecția Consumatorilor, Consiliul Județean Sibiu și Ministerul Economiei și Turismului trebuie să prezinte public următoarele informații:
- Care a fost cauza exactă a avariei din 18 iulie?
- Cele 14 persoane din prima cabină îi includeau și pe angajații telecabinei?
- Care era greutatea totală a pasagerilor și bagajelor?
- Care este sarcina maximă autorizată, exprimată în kilograme?
- A avut încărcarea cabinei vreo legătură cu avaria?
- Până când este valabilă autorizația ISCIR?
- Cine a verificat instalația după avarie și cine a aprobat repornirea?
- Ce investiții tehnice au fost realizate după accidentul din 2017?
- Cine este proprietarul telecabinei și cine este operatorul juridic actual?
- Cum, când și la ce preț au fost privatizate activele turistice de la Bâlea?
- Ce obligații de investiții au fost asumate prin privatizare?
- Cât a costat intervenția Salvamont și cine va achita costurile?
- Ce măsuri au fost luate după incidentele din 2017 și 2024?
- De ce o instalație declarată verificată și sigură s-a defectat din nou?
Salvatorii montani și-au făcut datoria. Acum trebuie să și-o facă operatorul privat și instituțiile de control.
