La trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul țarii, după ce a câștigat peste 4.000 de kilometri pătrați de teritoriu în 2024. Rusia continuă să bombardeze orașele ucrainene, în timp ce Ucraina exercită presiune asupra Rusiei prin atacuri continue asupra infrastructurii rusești. Luptele și atacurile aeriene au provocat peste 40.000 de victime civile, în timp ce 4 milioane de oameni sunt strămutați intern, iar 6,8 milioane au fugit din Ucraina. 14,6 milioane de persoane au nevoie de asistență umanitară, evidențiază Global Conflict Tracker pe site-ul www.cfr.org.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a împărțit războiul din Ucraina în câteva faze majore: inițiativa rusă (februarie – iulie 2022), inițiativa ucraineană (iulie – noiembrie, decembrie 2022), poziționarea tactică – război de uzură (decembrie 2022 – februarie 2023), iar din 2023, armata ucraineană, care a ajuns la o acută lipsă de soldați și de armament, este în defensivă. Structura se bazează, într-o mare măsură, pe ajutorul primit în gestionarea războiului. Inițiativa rusă a inclus atacurile asupra orașelor strategice Kiev, Mariupol, încercarea de a încercui estul. Declanșarea Inițiativei ucrainene a venit după primirea sistemelor Himars și a cuprins contraofensivele din Herson și Harkov. Inițiativa ucraineană și Poziționarea tactică au avut ca punct comun atacul și apărarea orașului Bahmut, conform www.understandingwar.org.
Forțele ruse și-au extins încet teritoriul controlat, în ultimul an, în principal în estul Ucrainei, dar forțele ucrainene au făcut ca aceste avansări să fie cât mai lente și au lansat o contraofensivă pe teritoriul rus, evaluează https://www.bbc.com/. Experții ISW se așteptau ca forțele ruse să se concentreze pe capturarea orașelor și localităților ucrainene de pe linia frontului pe timpul iernii – recent au cucerit orașul Kurakhove și au continuat să avanseze spre nord-est, în direcția orașului Pokrovsk. Avansul rus spre Pokrovsk este cea mai notabilă schimbare în controlul liniei frontului din apropierea Donețkului în ultimele câteva luni, dar tacticile inovatoare ale forțelor ucrainene, care combină utilizarea dronelor și a forțelor terestre, au provocat pierderi semnificative de trupe și echipamente și au încetinit ofensiva, potrivit BBC.
Din ianuarie 2022, Ucraina a primit ajutor în valoarea de aproximativ 407 miliarde de dolari, inclusiv peste 118 miliarde de dolari din partea Statelor Unite, potrivit Global Conflict Tracker (https://www.cfr.org/). Conform datelor Institutului Kiel, dintr-un total calculat de aproximativ 267 de miliarde euro până la finalul anului 2024, aproximativ 130 de miliarde euro (49%) au fost alocate pentru asistență militară, 118 miliarde de euro (44%) pentru sprijin financiar și 19 miliarde euro (7%) pentru ajutor umanitar.
În primele luni de război, peste 90% din ajutorul militar a fost mobilizat din arsenalele naționale ale țărilor donatoare. În 2023 și 2024, totuși, cea mai mare parte a ajutorului militar – mai mult de 60% – a fost comandată din industrie și din producție nouă. Această schimbare este evidentă în special în Germania, unde aproape trei sferturi din echipamentele militare pentru Ucraina sunt comandate direct din industrie. Regatul Unit se bazează mai mult pe stocurile existente, doar 22% din ajutorul său militar provine din comenzi noi.
Europa în ansamblu a depășit SUA în ceea ce privește ajutorul Ucrainei. În total, Europa a alocat 70 de miliarde de euro în ajutor financiar și umanitar, precum și 62 de miliarde de euro în ajutor militar, din partea SUA fiind alocate 64 de miliarde euro în ajutor militar și cu 50 de miliarde de euro în alocări financiare și umanitare, conform https://www.ifw-kiel.de/.
Invazia pe scară largă a Rusiei
Estul Ucrainei a fost un teritoriu contestat din 2014, când luptătorii susținuți de Rusia au confiscat mari porțiuni din regiunile estice Donetsk și Luhansk. Rusia a anexat ilegal peninsula sudică a Crimeei în februarie 2014.
Invazia pe scară largă a Rusiei a început la 24 februarie 2022, după ce, într-o declarație televizată, cu puțin timp înaintea orei 3:00 GMT, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat o operațiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiștii din estul țării. Astfel, Rusia a lansat în dimineața zilei de 24 februarie o ofensivă de anvergură asupra Ucrainei, cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmate de o ofensivă terestră pe mai multe fronturi, inclusiv dinspre Belarus, de unde, conform relatărilor Kievului de la sfârșitul zilei, au fost trase și patru rachete balistice.
reședintele rus, Vladimir Putin, recunoscuse, la 21 februarie 2022, independența regiunilor separatiste proruse Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, prin semnarea a două decrete, și a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internațională drept o încălcare a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Vladimir Putin folosește criza pe care a creat-o prin mobilizarea militară masivă în jurul Ucrainei pentru a atinge două obiective majore: primul, avansarea și posibil îndeplinirea eforturilor de a recâștiga controlul efectiv asupra Ucrainei și al doilea, fragmentarea și neutralizarea alianței NATO, a evidențiat, la 27 ianuarie 2022, www.criticalthreats.org, pagina ce colectează actualizările ISW cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Trupele terestre rusești s-au deplasat rapid și, în câteva săptămâni, au preluat controlul asupra unor zone mari din Ucraina și au avansat până la suburbiile Kievului. Forțele ruse bombardau Harkov, au ocupat teritorii în est și sud până la Herson și au înconjurat orașul-port Mariupol.
Cel mai mare număr de decese în rândul civililor ucraineni s-a înregistrat în luna martie 2022 – peste 3.200, conform www.statista.com. De altfel, în această perioadă forțele ruse au avut cel mai considerabil avans teritorial în interiorul Ucrainei, cu atacuri intense asupra Kievului. Au bombardat orașul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei, au cucerit Herson-ul, au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au menținut sub încercuire orașe precum Harkov, Sumî, Cernihiv și capitala Kiev, au bombardat baza militară ucraineană de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. La 20 mai 2022, Rusia a anunțat capitularea completă a apărătorilor de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol și evacuarea completă a civililor, inclusiv femei și copii.
Odată cu retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, a ieșit la lumină masacrul de la Bucha, care a generat o nouă undă de șoc în întreaga lume. Primarul localității de le periferia Kievului, Anatoliy Fedoruk, declara, la 6 aprilie, că numărul civililor morți se ridica la 320, majoritatea fiind uciși prin împușcare, iar unele cadavre aveau mâinile legate și erau aruncate în gropi comune, conform relatărilor AP. Urmările din Bucha vor necesita ani de investigații și urmărire penală, de vindecare și reconstrucție, raporta, la 5 aprilie 2022, Institutul de Raportare a Războiului și Păcii (IWPR).
Contraofensiva Ucrainei
Întărită cu livrări de artilerie cu rază lungă de acțiune din Occident, Ucraina a lansat o contraofensivă în iulie 2022, iar la 1 august 2022, forțele ucrainene au anunțat că au recucerit 46 de localități în regiunea strategică Herson, în partea de nord a regiunii, la frontiera cu Dniepropetrovsk, și în partea de sud la frontiera cu regiunea Nikolaev. La mijlocul lui septembrie, președintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătrați.
Ca urmare a înfrângerilor suferite de trupele ruse, în special în regiunea nord-estică Harkov, unde armata ucraineană a recuperat peste 450 de localități, la 21 septembrie 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat o mobilizare militară parțială. După organizarea referendumurilor, pe care ONU le-a calificat ”nelegitime”, privind aderarea la Rusia a regiunilor controlate de Rusia și de forțele pro-Moscova (aproximativ 15% din teritoriul ucrainean), la 30 septembrie 2022, Rusia a anexat oficial cele patru regiuni, iar Putin a afirmat că vor fi parte a Rusiei ”pentru totdeauna”.
Până în octombrie 2022, situația s-a schimbat dramatic și, după ce a eșuat să cucerească Kievul, Rusia s-a retras complet din nord. Luna următoare, forțele ucrainene au recucerit orașul sudic Herson.
În prima deplasare internațională de la invadarea țării sale de către Rusia, după 300 de zile de război, Volodimir Zelenski a sosit la Washington, la 21 decembrie 2022, unde și-a exprimat ‘recunoștința profundă’ pentru sprijinul primit. Președintele american Joe Biden a efectuat, la 20 februarie 2023, o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, Kiev, într-o demonstrație majoră de sprijin, cu câteva zile înaintea marcării unui an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
La 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pentru responsabilitatea sa în ceea ce privește presupusele crime de război comise în Ucraina, și al Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidențial rus pentru drepturile copilului, pentru deportarea minorilor ucraineni în Rusia.
La finalul summitului G7, din 19-21 mai 2023, președintele ucrainean a afirmat că trupele rusești se aflau în Bahmut și a comparat distrugerile provocate cu cele cauzate de bomba atomică de la Hiroshima, în 1945. Luptele de la Bahmut se desfășurau deja de un an, astfel că orașul care înainte de război avea 70.000 de locuitori a ajuns în mare parte distrus.
Polonia a început în luna mai antrenarea piloților ucraineni pe avioane de luptă americane F-16 și mai multe țări din Uniunea Europeană au anunțat furnizarea de avioane Ucrainei, a anunțat, la 23 mai 2023, șeful diplomației europene, Josep Borrell.
La începutul lunii iunie 2023, forțele ucrainene au lansat o nouă contraofensivă împotriva forțelor ruse. La acel moment, Rusia controla aproape în întregime regiunile Donețk și Luhansk (est), precum și părți din regiunile Zaporojie și Herson (sud). Operațiunea nu a avut decât un succes modest, la aproape două luni de la lansare din cauza puternicei defensive rusești constând în tranșee și câmpuri de mine.
La 6 iunie 2023, Barajul Kahovka, de pe fluviul Nipru, situat în zonele ocupate de Rusia din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a fost parțial distrus, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc. Șeful operatorului ucrainean Ukrhidroenergo a anunțat că centrala hidroelectrică de la barajul Kahovka a fost ‘complet distrusă’.
La 19 iunie 2023, președintele american Joe Biden a apreciat că amenințarea omologului său rus, Vladimir Putin, cu armele nucleare tactice este ‘reală’, după ce Vladimir Putin a anunțat că Rusia a desfășurat astfel de arme în Belarus. Statele Unite au anunțat la începutul lunii iulie un nou ajutor militar, inclusiv muniții cu dispersie, depășind un nou prag în tipul de armament furnizat Kievului. Aceste arme, extrem de controversate, sunt interzise în multe țări, în special europene, semnatare ale Convenției de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite, nici Ucraina, nici Rusia nu sunt părți.
La 3 iulie 2023 s-a deschis, la Haga, Centrul internațional pentru urmărirea în justiție a infracțiunii de agresiune contra Ucrainei (ICPA), ce reunește procurori de la Kiev, din Uniunea Europeană și SUA și de la Curtea Penală Internațională (CPI), aceasta fiind prima etapă către eventuala creare a unui tribunal menit să îi judece pe liderii ruși, a transmis AFP.
Liderii aliați au aprobat declarația summitului NATO de la Vilnius (11-12 iulie), în care au arătat că Ucraina va adera la Alianță, dar numai atunci când va îndeplini ‘condițiile’ de aderare. În plus, țările G7 s-au angajat să acorde un sprijin militar ‘pe termen lung’ Ucrainei, detaliat într-un document redactat pe marginea summitului NATO.
În timp ce armata rusă și-a folosit avioanele și elicopterele de atac, armata ucraineană recuperase la finalul lui iulie doar circa 200 de kilometri pătrați de teritoriu, cu prețul unor pierderi semnificative, inclusiv de echipamente occidentale (tancuri, blindate, obuziere etc.). Trupele ruse au obținut câștiguri teritoriale în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, de unde fuseseră expulzate de armata ucraineană în urma unei ofensive-fulger în toamna anului 2022.
Revenirea în ofensivă a trupelor ruse
La 19 august 2023, forțele ruse au atacat orașul Cernihiv, în nordul Ucrainei, la 100 de kilometri de granița cu Rusia, provocând decese și rănirea a aproximativ 145 de persoane. Cu puțin timp înainte de acest atac, președintele rus Vladimir Putin îi reunise la Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în apropiere de graniță, pe generalii săi responsabili cu operațiunea militară rusă în Ucraina.
La 20-21 august 2023, președintele ucrainean a vizitat Olanda și Danemarca, pentru a încheia ‘cel mai important acord’ din timpul războiului de până atunci: furnizarea a 61 de avioane de luptă F-16 pentru a pregăti Ucraina pentru ‘iarnă’ și pentru contraofensivă.
La sfârșitul anului 2023, trupele ruse preluaseră controlul în Adviivka, un oraș industrial din est, din regiunea Donețk.
La 29 decembrie 2023, Rusia a lansat o vastă serie de lovituri asupra mai multor orașe ucrainene (Liov, Odesa, Dnipro, Zaporojie și Harkov), inclusiv asupra capitalei Kiev, cu un număr record de rachete. Atacul aerian rusesc a încheiat un an dificil pentru Ucraina, marcat de revenirea în ofensivă a trupelor ruse, care au revendicat în ultimele zile din 2023 și cucerirea orașului Mariinka, din estul Ucrainei.
La 30 decembrie, un atac a avut loc în orașul rusesc Belgorod, la 80 de kilometri nord de orașul ucrainean Harkov. Rusia a acuzat Ucraina la ONU, în cursul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate solicitată de Moscova, că a comis un act de ‘terorism deliberat’ și că a folosit bombe cu dispersie în Belgorod. Rusia a promis că va răspunde acestei lovituri atribuite armatei ucrainene, soldată cu 21 de morți și peste 100 de răniți la Belgorod, cu cele mai multe victime pentru civilii din Rusia de la începutul conflictului.
La 8 februarie 2024, Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea generalului Valeri Zalujnîi de la conducerea Forțelor Armate ale Ucrainei cu generalul-colonel Oleksandr Sîrski. Valeri Zalujnîi a devenit un erou național pentru respingerea forțelor invadatoare ale Moscovei în 2022, dar a suferit și eșecuri pe câmpul de luptă.
La 16 februarie 2024, președintele ucrainean a semnat un acord bilateral de securitate pe termen lung cu cancelarul german Olaf Scholz, care prevedea cooperarea bilaterală în sfera militară, politică, financiară și umanitară până la 2034 și urma să furnizeze țării peste 7 miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei în 2024, inclusiv un pachet de ajutor de 1,1 miliarde de euro, ce includea 36 de obuze, 120 de mii de obuze de artilerie, două sisteme de apărare aeriană Skynex, rachete pentru sistemul de rachete aer-aer IRIS-T, 66 de transportoare blindate de personal (APC), mai multe vehicule de deminare și diverse modele de drone de recunoaștere. Ulterior, Zelenski s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron pentru a semna un acord bilateral de securitate și a raportat că Franța va oferi Ucrainei 3 miliarde de euro în asistență militară pe parcursul anului 2024.
La 28 februarie 2024, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, Aleksandr Bastrikin, a anunțat că instanțele ruse au condamnat peste 280 de soldați ucraineni pentru crime de război în Donbas, estul Ucrainei. Circa 20 de ucraineni au fost condamnați la închisoare pe viață, a adăugat el, în timp ce alții au primit pedepse între 20 și 30 de ani de închisoare.
La 29 februarie 2024, cu două săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale din Rusia, în urma cărora Vladimir Putin a câștigat un al cincilea mandat de șase ani cu o largă majoritate, în lipsa unei opoziții reale, președintele a susținut în discursul său anual către națiune: ‘Când Patria își apără suveranitatea și securitatea, protejează viețile compatrioților noștri în Donbas și Novorossia (nume dat sudului ucrainean de Imperiul Rus în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în contextul războaielor ruso-turce – n.r.), rolul decisiv în această luptă dreaptă aparține cetățenilor ruși, unității lor, dăruirii pentru țara lor natală și responsabilității pentru destinul acesteia’. Două săptămâni mai târziu, Vladimir Putin a avertizat Occidentul că Rusia este pregătită din punct de vedere tehnic și militar pentru un război nuclear și că, dacă SUA trimit trupe în Ucraina, un astfel de demers va fi considerat o escaladare semnificativă a războiului.
Potrivit estimărilor Ministerul britanic al Apărării în buletinul despre evoluțiile de pe frontul în Ucraina, în luna februarie 2024, Rusia a suferit pierderi în morți și răniți de 983 de oameni pe zi, fiind cel mai mare număr de soldați ruși uciși sau răniți zilnic în Ucraina față de orice altă lună de la începutul invaziei pe scară largă.
În primele zile ale lunii martie 2024, într-un atac al Rusiei asupra orașului-port Odesa, cel puțin zece persoane au fost ucise, între care trei copii mici, când o dronă kamikaze a lovit un bloc de locuit.
La 22 martie 2024, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis, citat de AFP: ‘Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operațiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război’.
La 29 martie 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că hidrocentrala Kaniv, de la sud-est de Kiev, și o alta aflată pe Nistru au fost atacate în noul raid aerian rusesc cu rachete și drone, și care, potrivit operatorului sistemului energetic ucrainean Ukrenergo, a provocat întreruperi în furnizarea energiei electrice în trei regiuni ale Ucrainei: Dnipropetrovsk, Zaporijje și Kirovograd.
La 11 aprilie 2024, Parlamentul ucrainean a adoptat un proiect de lege care înăsprește mobilizarea în forțele armate. Din documentul care înăsprește sancțiunile pentru cei care încearcă să evite mobilizarea a fost eliminată în ultima clipă clauza ce prevede lăsarea la vatră a militarilor care și-au servit patria timp de 36 de luni, o lovitură dură pentru militarii care luptau pe front de peste doi ani.
Pe lângă operațiunile sale pe frontul de est, Rusia a început ceea ce ISW a descris drept ‘efortul principal subordonat’ atunci când a traversat granița la nord de al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, Harkov, în mai 2024. Mai multe sate au fost capturate și mii de civili au fugit. Ofensiva rusă a avut loc la sfârșitul unei perioade de patru luni în care SUA nu au furnizat arme Ucrainei, din cauza unui impas în Congresul SUA soluționat în aprilie 2024. Forțele ucrainene au rezistat în cele din urmă și, chiar dacă orașul Harkov a fost atacat în mod repetat cu bombe planante lansate de avioane de război rusești, acesta a rămas în afara razei de acțiune a artileriei rusești.
În septembrie 2024, România a finalizat procedurile pentru donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina.Ofensiva Kursk
La începutul lunii august 2024, Ucraina a lansat Ofensiva Kursk, o incursiune surpriză în Oblastul Kursk al Rusiei, ce a avut ca scop devierea trupelor și resurselor rusești din estul Ucrainei. Forțele ucrainene au capturat 1.250 de kilometri pătrați de teritoriu rus; cu toate acestea, progresul s-a oprit pe măsură ce Rusia a desfășurat peste 50.000 de trupe pentru a contracara atacul. În ianuarie 2025, Ucraina a continuat cu o a doua incursiune, deși progresul rămâne limitat din cauza unui răspuns rapid din partea Rusiei. Peste 10.000 de trupe nord-coreene s-au alăturat forțelor rusești pe parcursul ambelor ofensive, suferind pierderi mari și fiind în cele din urmă retrase în februarie 2025, potrivit www.cfr.org.
Ucraina a anunțat la 20 decembrie 2024 că a primit din partea Rusiei corpurile a 503 soldați ucraineni, majoritatea uciși pe frontul din regiunea estică Donețk, unde se dau luptele cele mai grele și trupele ruse înaintează constant. De partea sa, Rusia a anunțat că a primit din partea Ucrainei cadavrele a 42 de soldați ruși. A fost al patrulea schimb de acest fel comunicat oficial începând din luna octombrie 2024.
La sfârșitul anului 2024, Volodimir Zelenski a anunțat la Bruxelles că acordul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina nu va mai fi prelungit de la 1 ianuarie, cu excepția situației în care Rusia ar fi plătită de importatorii europeni pentru acest gaz numai după terminarea războiului, dar va permite tranzitul gazului furnizat de alte state în afară de Rusia, însă și în acest caz cu garanții că nu este vorba despre gaz rusesc livrat prin intermediari.
La 30 decembrie 2024, Rusia și Ucraina au anunțat un nou schimb de peste 300 de prizonieri de război, în ajunul Revelionului, în urma unei medieri realizate de Emiratele Arabe Unite (EAU). 150 de soldați ruși au fost repatriați de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev, potrivit ministerului rus al Apărării, iar Volodimir Zelenski a anunțat că au fost eliberați în total 189 de ucraineni – soldați și doi civili. EAU, care joacă un rol activ în discuțiile privind schimburile de prizonieri între Ucraina și Rusia, mediază și repatrierea a aproape 20.000 de minori despre care Kievul afirmă că au fost ‘deportați sau strămutați forțat’ în Rusia din teritoriile ucrainene ocupate.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, publicat pe 11 februarie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că teritoriul ocupat de Rusia în Ucraina ar putea fi schimbat cu teritoriul capturat de ucraineni în regiunea Kursk, ca parte a unui acord de pace. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a descris sugestia lui Zelenski de a face un schimb de teritorii drept ‘imposibilă’.
Creștere a numărului de victime civile
Atacurile rusești asupra orașului Zaporojie din Ucraina, de la 8 ianuarie 2025, au cauzat cel mai mare număr de victime civile într-un singur incident în aproape doi ani, a raportat Misiunea de Monitorizare a Drepturilor Omului a ONU în țară, HRMMU. 13 civili au fost uciși, iar 110 răniți, când două bombe aeriene au lovit o instalație industrială din orașul din sud. Acesta este cel mai mare număr de victime pe care HRMMU l-a înregistrat de la atacul asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Dnipro, la 14 ianuarie 2023, și cu cele mai multe decese de la atacul asupra unui supermarket din Kostiantinivka, regiunea Donețk, care a avut loc pe 9 august 2024.
Datele HRMMU au arătat o creștere bruscă a victimelor civile cauzate de dronele cu rază scurtă de acțiune pe parcursul anului 2024, cu un vârf deosebit de alarmant în ultimele șase luni.
În ianuarie 2025, dronele cu rază scurtă de acțiune au cauzat mai multe victime decât orice altă armă în Ucraina, conform HRMMU. Cel puțin 139 de persoane au fost ucise și 738 rănite în Ucraina în luna ianuarie. Atacurile cu drone cu rază scurtă de acțiune au reprezentat aproape 30% din aceste incidente, a relatat https://news.un.org/ la 11 februarie 2025. Multe dintre atacuri au implicat drone de tip ”first-person-view”, adică drone echipate cu camere în timp real, permițând operatorilor să identifice și să urmărească țintele cu precizie.
Victimele cauzate de dronele de scurtă distanță au fost responsabile pentru 70% din decesele civile din regiunea Herson, care a suferit cel mai mare număr de victime. HRMMU a înregistrat, de asemenea, o creștere a victimelor legate de drone în alte regiuni de pe linia frontului, inclusiv Harkov, Sumî, Dnipropetrovsk, Nikolaev, Donețk și Zaporojie.
Potrivit datelor prezentate de președintele ucrainean într-un interviu acordat NBC News, publicat la 16 februarie 2025, peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. În același timp, aproape 380.000 de soldați ucraineni au fost răniți de la declanșarea războiului. ‘Zeci de mii’ de trupe ucrainene sunt în prezent dispărute în acțiune sau ținute în captivitate rusă, a explicat Vladimir Zelenski. Potrivit estimărilor Statului Major ucrainean, Rusia a pierdut un total de 859.920 de militari de la începutul războiului.
Zelenski a mai afirmat că nu va accepta niciodată un acord de pace negociat de Statele Unite și Rusia fără ca Ucraina să fie prezentă la masa discuțiilor. Oficiali ruși și americani s-au întâlnit în Arabia Saudită pentru discuții bilaterale despre războiul din Ucraina, pe 18 februarie 2025.
Forțele ruse au continuat atacurile cu drone și rachete împotriva Ucrainei în ultimele zile. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că forțele ruse au lovit regiunea Sumî cu două rachete balistice lansate din regiunea Voronej și au lansat 167 de drone Shahed din regiunile Oriol, Briansk și Kursk; Millerovo, regiunea Rostov; Shatalove, regiunea Smolensk; și Primorsko-Akhtarsk, Krai Krasnodar. Forțele ucrainene au doborât 106 drone deasupra regiunilor Harkov, Poltava, Sumî, Cernihiv, Cerkasî, Kiev, Kirovohrad, Hmelnițki, Jitomir, Dnipropetrovsk, Zaporijie, Herson, Odesa și Nikolaev, dar alte drone rusești au lovit regiunile Odesa, Kiev, Sumî, Cerkasî și Zaporijie.
Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a raportat pe 19 februarie că serviciile de urgență continuă eforturile pentru a stinge incendiile de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, în urma atacului cu drone ruse din 14 februarie, potrivit www.understandingwar.org
Sursa: Agerpres.ro
