Dr. Pențea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu transmite următoarele recomandări:

Dezinfecția reprezintă un complex de operațiuni de bază în complexul măsurilor de prevenire și combatere a bolilor infecțioase la animale, prin care se urmăreste distrugerea microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente),

Din punct de vedere al scopului urmărit dezinfecția poate fi profilactică, sau de necesitate (în combaterea unor boli) care este la rândul ei curentă și finală.

Operațiunea de dezinfecție cuprinde următoarele etape succesive:

• curățirea mecanică
• curățirea sanitară 
• dezinfecția propriu zisă

Curățirea mecanică este prima operațiune a dezinfecției extrem de importantă prin faptul că în funcție de corectitudinea execuției ascesteia se realizează eficiența substanțelor dezinfectante utilizate.

Curățenia mecanică se realizează prin:

• îndepărtarea așternutului, a resturilor de furaje, a bălegarului, a urinei și a stratului de pământ de la suprafața solului, din adaposturi sau din locuri contaminate,
• întreruperea, după caz, din funcțiune a instalațiilor electrice, sau a altor instalații tehnologice,
• umezirea cu soluții dezinfectante (sodă caustică 0,5-1%, carbonat de sodium 2-3%, sau detergent) sau numai cu apă, a pardoselii, a jghiaburilor, ușilor, pereților, tavanului, stâlpiilor de susținere, etc. pentru evitarea prafului,
• depozitarea resturilor de așternut, furaje, etc. colectate, la platforma de gunoi, iar în cazul unor boli cu mare difuzabilitate sau care sunt provocate de agenți patogeni rezistenți (antrax, T.B.C. pestă porcină, influiență aviară) gunoiul se va distuge prin ardere sau îngropare.

Curățirea sanitară se realizează prin:

• răzuirea pereților și a lemnăriei din adăpost  flambarea cu lampa de benzină, după caz,
• curățirea cu peria aspră a pereților, jgheaburilor de furajare. a podelelor de lemn, (după ce s-a scos de sub podele un strat de 15-30 cm in raport de profunzimea purinului), răzuirea pardoselilor de caramidă sau ciment,
• spălarea cu jet de apă sub presiune de cel puțin 10 atmosfere a tuturor suprafețelor sau obiectelor din adapost,
• instalațiile electrice, scoase de sub tensiune, instalațiile de distribuire a hranei, de  evacuare a dejectiilor, se curătă manual ferindu-se de umezeală pentru a se preveni scurtcircuitele sau electrocutările,
• umezirea cu apă, urmat de presărarea cu var nestins sau clorură de var (2,5 kg/m²) sau soluție de sodă caustică 2%. a suprafețelor de unde s-a scos pamântul din adăpost sau alte incinte,

Dezinfecția propriu zisă constă in : văruirea pereților, aplicarea substanței dezinfectante, închiderea adăpostului 24 de ore, spălarea suprafețelor cu care animalele vin in contact.

Eficacitatea dezinfecției depinde de următorii factori:

• gradul de curățenie a suprafețelor ce urmează a fi dezinfectate,
• alegerea dezinfectantului în funcție de agentul patogen a cărei distrugere se urmărește, în funcție de specia și categoria de animale, de adăpost, de temperatura din adapost,
• respectarea cantității și a concentrației dezinfectantului, prevăzute pentru un m² de suprafață, necesară pentru disrtugerea germenului pentru care se face dezinfecția,
• aplicarea corectă a dezinfectantului prin pulverizare uniformă pe suprafețele ce se supun dezinfecției și respectarea timpului de contact intre dezinfectant si suprafețele respective,
• conștiinciozitatea celor ce efectuează și controlează efectuarea dezinfectiei,

Operațiuniile de dezinfecție se pot executa în scop profilactic, sau de necesitate în două etape curentă și finală.

Dezinfecția profilactică se efectuează în unități indemne de boli cu scopul distrugeri eventualilor germeni patogeni sau condiționat patogeni, care constituie microbismul din adaposturi și care pot influența negativ sănătatea animalelor. Se recomandă să fie precedată de acțiunea de dezinsecție și dertatizare. Se efectuează în exploatațiile de creștere în sistem gospodaresc, de 2 ori pe an, primăvara, după scoaterea animalelor la pășune și toamna înainte de intrare în stabulatie, iar în exploatațiile comerciale cu sisteme intensive de creștere și exploatare se efectuează în etapele fluxului tehnologic prevăzute pentru fiecare specie si categorie. 

Dezinfecția de necesitate se efectuează pentru combaterea unor boli infecțioase sau parazitare din momentul înregistrării primelor cazuri de boală și până la lichidarea focarului. Ea va fi precedată de efectuarea riguroasă a deratizării și dacă este cazul și de dezinsecție.

Dezinfecția de necesitate are două etape, respectiv:

• dezinfecția curentă prin care se urmărește distrugerea germenilor patogeni pe măsura eliminării animalelor bolnave, în scopul impiedicării difuzării bolii la animalele din focar și din afara focarului. Se vor folosi dezinfectanții specifici indicati pentru tipul de agent patogen.
• dezinfecția finală se efectuează după ce în focarul respectiv nu mai sunt animale bolnave eliminatoare de agenți patogeni, astfel ca toti germenii patogeni care au rămas în adăposturi, pe ustensile, pe obiecte, în incintele dintre adăposturi să fie distruși pentru ca în final să fie ridicate măsurile de carantină, fără riscul ca boala să difuzeze.  Dezinfecția finală va fi repetată de mai multe ori în funcție de boală, sau cel puțin de două ori.

Mijloacele de dezinfecție se grupează in : mijloace fizice, mijloace chimice și mijloace biologice.

Mijloacele fizice,  respectivcăldura se folosește sub mai multe forme și anume:

• fambarea – aplicarea flacărei având temperatura de 350-800⁰C pe suprafețe necombustibile, prin umezirea prealabilă a suprafețelor flambate.
• incinerarea – (arderea) asigură o dezinfecție ridicată prin distrugerea obiectelor infectate. a cadavrelor, a gunoiului, așternutului. folosindu-se în acest scop  crematoriile.
• fierberea– se aplică materialelor de protecție, harnasamente, paturi, instrumentar. cu o durată de minim 30 minute.

Mijloacele chimice – se folosesc o serie de substanțe cu acțiune distructivă asupra bacteriilor, virușirilor, micețiilor si a paraziților, datorită acestor însușiri se numesc “dezinfectante“ și care pot fi:

• organice (alcoolul etilic, sanitar, formolul, fenolul, cresol, săpunuri, detergenți)
• anorganice (clorul, hipocloritul de sodiu, clorura de var, cloraminele, oxidul de calciu, soda caustică)

Substanțele dezinfectante se pot aplica sub urmatoarele forme: 

• stropire și pulverizare pentru cele lichide sub forma de solutii  emulsii  suspensii
• scufundare pentru obiectele și ustensilele de pansaj, harnașamente, echipamente de protecție.
• vaporizarea și gazarea se folosește in cazul dezinfecției cu formol, sau clor gazos, fiind necesară etanșeizarea spațiilor respective,
• aerosolizare care constă în transformrea substanțelor dezinfectante în particule foarte fine (aerosoli) cu aparate speciale sau prin incalzire la 120-130⁰C. Are avantajul că se poate aplica și la temperaturi scăzute sau în  prezența animalelor dacă se folosesc substanțe neiritante.
•  prăfuirea se practică cu substante dezinfectante sub formă de pulbere (clorura de var, var nestins, cloramina T).

Aplicarea soluțiilor dezinfectante se efectuează cu aparate care dispersează substanțele în picături mici și le distribuie cu presiune, respectiv vermorelul, calimaxul, pompe carosbile aotoagregat, formolizator, etc.

După terminarea dezinfecției se îndepărtează substanțele dezinfectante prin spălarea suprafețelor ce pot veni în contact cu animalele care vor repopula adăposturile, se va efectua aerisirea încăperilor pentru evacuarea vaporilor de la soluțiile dezinfectante. pentru a evitat influența nocivă a acestora asupra animalelor și se va întocmi în final actul sanitar veterinar tipizat.

Sursa foto: prairiefarms.com