Ziarul Sibiu Independent a luat legătura cu polițistul Viorel Teacă, omul ce are o carieră de 24 de ani în slujba cetățenilor. Am încercat să aflăm lucruri din viața personală și profesională a acestuia, astăzi de Ziua Poliţiei Române.
Viorel, așa cum ne-a rugat în repetate rânduri să-i spunem, are 44 de ani și este căsătorit, având un băiețel în vârstă de 7 ani. Întrebat despre copilăria sa, acesta ne-a răspuns faptul că până în clasa întâi a locuit în comuna Colonești din județul Olt, alături de bunici și părinți. Conform amintirilor, acesta a avut o copilărie fericită și liniștită, fiind trimis ca orice copil de la sat, cu gâștele și cu văcuțele.
Viorel ne-a povestit o experiență nefericită din acea perioadă, atunci când bunicul său, în vârstă de 87 de ani a murit. Ultimele cuvinte adresate copilului Viorel au fost: „He, he Viorel, ce aș vrea să mai am o dată vârsta ta.” Atunci am realizat că viața trebuie trăită așa cum simți tu și să nu ajungem să trăim până la o vârstă înaintată, asemenea bunicului meu, cu regrete”.
Referitor la meseria de polițist, am dorit să aflăm dacă acest lucru și l-a dorit de mic.
„M-a întrebat educatoarea ce vreau să mă fac când voi fi mare și i-am răspuns că DREPT. Asta știam la vârsta aceea, posibil că am auzit undeva de facultatea de drept.” ne-a spus emoționat Viorel Teacă.
Făcând o paralelă cu dorința sa de a deveni poliţist, Viorel Teacă a spus că faptul că era o persoană mai retrasă și cuminte, a atras atenția nedorită a copiilor mai mari. Aceștia îl bruscau sau făceau haz de el. Acela a fost momentul când i-a fost confirmată vocația, aceea de a-i ajuta pe ceilalți.
După perioada copilăriei, cu vocația bine definită și cu o dorință supranaturală de a ajuta pe oricine se afla în primejdie, Viorel Teacă s-a mutat singur în ultimii ani de liceu. Acesta a reușit să se autoeduce și să se înscrie mai apoi, la Școala de Poliție.
Am vrut să aflăm detalii și despre perioada în care era elev la Școala de Poliție. Viorel Teacă, prin muncă și perseverență a reușit să fie al doilea dintr-o promoție de 1200 de elevi. Și nu cu orice notă, ci cu 9.86.
„Țin minte că cu această medie puteam să fiu șef de promoție însă din cauza emoțiilor am ales să nu țin discursul în fața colegilor, terminând astfel pe locul al doilea.” a mai spus acesta.
Întrebat și despre o amintire neplăcută din timpul formării sale ca polițist, acesta ne-a spus că a rămas cu un gust amar cu privire la metoda de repartizare a proaspeților polițiști. Deși a terminat printre primii trei având promisiunea mai marilor din Poliție de la vremea aceea că o să își poată alege orice oraș din România, acest lucru nu a mai fost posibil.
„Am fost întrebat de unde sunt și când am răspuns: Din Slatina, mi s-a spus direct, te duci la Câmpina. Nu s-a mai ținut cont de medie, de nimic. Acel inspector șef era foarte agresiv în limbaj, zicând răspicat: Aveți ceva de comentat? Vă arunc de nu vă vedeți prin toate colțurile județului!” ne-a relatat Viorel, pe un ton dezamăgit.
Întrebat și despre dotările acelor vremuri în care a pus mâna prima oară pe o armă, acesta ne-a povestit despre vechile pistoale Carpați. O amintire comică a fost atunci când un coleg de-al său a reușit să tragă 5 cartuşe printr-o singură apăsare. Bineînțeles că a a fost vorba despre o defecțiune a armei, însă momentul a fost memorat de colegii săi prezenți la tragere.
O veste bună, astăzi, pistoalele vechi au fost înlocuite cu modele performante, iar în sistemul MAI s-au schimbat multe lucruri în bine.
Lăsând puțin la o parte meseria de polițișt, l-am întrebat și despre partea sentimentală. Acesta ne-a spus că și-a cunoscut soția după ce a devenit polițist, aceasta luându-l „la pachet”. Întrebat cum percepe familia sa această meserie, Viorel, cu vocea emoționată, ne-a relatat faptul că fiul său îl mai „ceartă” în zilele călduroase. De ce? Pentru că din cauza temperaturilor ridicate, Viorel nu se mai îmbracă și cu vesta antiglonț.
„Fiul meu îmi spune să-mi iau vesta chiar dacă afară este cald, zicând protectiv: Tati, dacă nu îți iei vesta, vii mort, dacă o iei, vii acasă în viață.”
Am încercat să aflăm și cum se desfășoară o zi liberă din viața polițistului Viorel Teacă. L-am nimerit chiar astăzi, într-o astfel de zi, pe care și-o dedică total familiei. Acesta a gătit o ciorbă de perișoare și a mers la școală după băiețel. Ajunși acasă, aceștia au luat prânzul după care s-au apucat împreună de teme. Restul zilei l-au petrecut înconjurați de micile plăceri ale vieții.
După ziua liberă, acesta se va întoarce la serviciu, alături de colegul și bunul său prieten, Dorin Mehedințu. Un lucru notabil pe care ni l-a povestit Viorel Teacă, este faptul că de fiecare dată, pleacă la serviciu cu inima împăcată și cu o dorință nemaiîntâlnită, de a-și ajuta semenii.
Nu puteam să ocolim subiectul celebrității, acesta devenind popular pe rețelele de socializare după ce a filmat și postat mai multe clipuri video de divertisment. Multe dintre acestea fiind preluate chiar și de publicații străine.
„Celebru? E mult spus! Rețelele de socializare m-au ajutat mult. Însă sunt bucuros de faptul că am reușit în 2018 să îi salvez viața unui copil de 16 ani, acesta fiind bolnav de cancer. Împreună cu Crucea Roșie am reușit să strângem 20.000 de euro.”
Tot din dorința de a ajuta oamenii, Viorel Teacă a înființat în anul 2019, primul curs de acordare a prim-ajutorului de bază. Acesta a reușit să instruiască peste 1000 de voluntari, după modelul de intervenție a celor de la SMURD și ambulanță. Din păcate, este singurul din cadrul Poliției Române care face acest lucru.
Întrebat despre reacțiile din mediul online cu privire la postările sale, Viorel ne-a mărturisit că 99% din internați apreciază foarte mult ceea ce face. Acesta admite faptul că mai sunt și oameni care îi bagă de vină, însă el știe că tot ce face pe internet și în viața reală este pentru binele oamenilor și are scop educativ.
Pentru că astăzi este ziua Poliției Române, Viorel Teacă le urează colegilor: „LA MULȚI ANI, SĂNĂTOȘI!”
Totuși, aceștia să nu uite că cele mai importante lucruri pentru un polițist sunt: să fie corecți și să ajute cât mai mulți oameni. Iar când aceștia dau o sancțiune, să se gândească dacă ei ar fi făcut acea fapta, s-ar fi amendat?! Acesta crede că întotdeauna ar trebui să se pornească de la avertisment și doar apoi la aplicarea unei amenzi.
„Important este ca ei să conștientizeze că sunt acolo pentru cetățeni și pentru copii acestora. Atunci când cineva este în primejdie, sau nu știu cum să reacționeze într-o situație anume, aceștia pot cere cu încredere ajutorul polițiștilor iar aceștia vor încerca să rezolve acea problemă prin sfaturi sau alte demersuri.”
