EDITORIAL: Ce ai cu Radu Selejan, domnule Radu Vancu?

Publicitate

Observ o ciclicitate a dorinţei unor lideri formali sau informali ai naţiei noastre de a nega propria istorie şi de a o rescrie după bunul plac al propriului lor prezent. Comuniştii când au venit la putere au schimbat nume de străzi, şcoli şi firme după moda stalinistă. Apoi, după anii 60, au schimbat numele după moda naţional-comunistă. După Revoluţie s-au schimbat iar numele, pentru a fi înlăturate cele comuniste. Acum există un nou curent în rândul unor intelectuali, chiar şi sibieni, de a se schimba din nou, unele nume de străzi sau şcoli cu presupuse conotaţii comuniste.

Avem de curând cazul lui Radu Vancu. Un sibian de care mulţi nu aţi auzit, dacă nu vă preocupă domeniul criticii literare şi al literaturii contemporane. Pe mine mă preocupă, dar ştiu că piaţa acestei nişe a devenit atât de mică la noi, încât o numeri aproape pe degete. Dar Radu Vancu s-a remarcat mai mult în spaţiul public, nu prin premiile obţinute în ultimii ani pentru nişa sa profesională, nici prin activitatea sa profesională, ci prin discursul public uşor politizat prin intermediul mişcării #rezist şi mai ales al Facebook-ului.

Radu Vancu duce o luptă pe Facebook, pe care doreşte să o continue şi în viaţa reală, de a schimba în Sibiu numele Şcolii Gimnaziale “Radu Selejan” în “Mircea Ivănescu”. Tot el promovează un curent de schimbări de nume de străzi care, în opinia sa, nu se potrivesc momentului, fiind vorba de personaje istorice “fără importanţă” (probabil nu atât de premiaţi ca dânsul) sau cu legături cu comunismul, cum este cazul generalului Vasile Milea.

Mă voi opri, ca jurnalist, asupra lui Radu Selejan. Obsesia lui Radu Vancu pentru schimbarea numelui şcolii din Vasile Aaron o înţeleg, dar nu o pot accepta. Fosta şcoală 17 este locul de ucenicie al lui Radu Vancu în calitate de profesor. Chiar el povesteşte cu câtă îndârjire s-a opus schimbării numelui şcolii în “Radu Selejan”. El dorea să fie numită “Mircea Ivănescu”. Doar că Ivănescu încă trăia… Argumentul său de atunci, cu care şi-a convins momentan colegii profesori, nu şi directorul, a fost că Radu Selejan a fost un scriitor sub-mediocru. Cine a decis asta? Radu Vancu. Nu doar el, ca un fin intelectual s-a folosit de citate din alţi mari critici români care îl slăvesc pe Mircea Ivănescu, un alt autor de nişă, de care majoritatea populaţiei nu a auzit. Astfel cade şi al doilea argument al lui Radu Vancu privind pe Radu Selejan şi importanţa acestuia. Al treilea, pueril, legat de locul naşterii lui Selejan, m-a făcut să râd. Selejan a trăit mare parte din viaţă la Sibiu, unde s-a şi stins. Se pare că trebuie să îi reamintesc lui Radu Vancu despre Lucian Blaga şi Radu Stanca pe care îi aminteşte argumentativ, că nici ei nu s-au născut la Sibiu şi au trăit aici doar o perioadă. Ca să merg mai departe, pe Eminescu de Sibiu îl leagă doar o vizită scurtă.

Nu contesc că şi Mircea Ivănescu merită un nume de şcoală sau instituţie de cultură, stradă etc. Dar şi Radu Selejan. Întâmplarea face că i-am cunoscut şi studiat pe ambii în timpul vieţii lor. Radu Selejan are publicate cel puţin 25 de volume şi o sumedenie de articole de presă. A fost şi cadru universitar aici în Sibiu. Şi chiar dacă nu a luat premii şi critica literară nu îi acordă spaţii importante, în cărţile lor de nişă, Radu Selejan a lăsat o amprentă profundă asupra multora din Sibiu, mai ales prin intermediul presei. Doar pentru gazetăria şi educaţia gazetărească, Radu Selejan merită un nume de şcoală. Dar argumentele sunt mai multe.

Revenind la cruciada lui Radu Vancu cu schimbarea numelor, simt şi o uşoară dorinţă vanitoasă, din nou, a acestuia de afirmare în spaţiul public. Cred, însă, că lupta cu trecutul nu se dă în prezent, ci în trecut. Dacă chiar vrem să numim o şcoală Mircea Ivănescu să căutăm una ne-numită. Sau o instituţie de cultură sau un parc sau… Opţiuni există. Dar să ştergi un nume de pe frontispiciu, doar pentru că nu este destul citat în cărţile de nişă ale criticii literare mi se pare de prost gust. Pe acest principiu 30% din străzile Sibiului numite după personalităţi, au nume de oameni de care aproape nimeni nu a auzit. Asta nu înseamnă că trebuie schimbate. Radu Vancu este tânăr şi are elanul luptei cu trecutul. Aştept să ajungă la vărsta senectuţii şi mai ales să vedem cum numele său, peste 50 de ani, va fi marcat în burgul nostru.

You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *