Mai mult de o jumătate din angajaţii celor şase spitale din municipiul Sibiu suferă de epuizare, fiind vorba atât de cadrele medicale, cât şi de personalul administrativ, arată un studiu dat publicităţii marţi de către Consiliul Judeţean, care are în subordine aceste unităţi sanitare, scrie Agerpres.
„Rezultatele indică faptul că aproape jumătate dintre angajaţi (45%) nu percep că sunt implicaţi în munca lor, nu simt energie, dedicare şi concentrare în desfăşurarea activităţilor specifice muncii lor. Aşa cum era de aşteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidenţiază medicii (atât din secţii COVID, cât şi non-COVID), dar un rezultat mai puţin aşteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt şi în rândul personalului TESA (unde nu se lucrează în schimburi, prin urmare aceeaşi persoană a fost nevoită să lucreze peste program în situaţiile de vârf şi unde nivelul de salarizare este adesea cel mai scăzut)„, este una din concluziile studiului.
Dintre sursele de stres se evidenţiază în primul rând instabilitatea legislativă şi condiţiile de lucru (numărul mare de gărzi, ture de noapte, solicitări multiple).
„Suportul social oferit de familie şi prieteni este în mod semnificativ principala resursă menţionată de participanţii la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale, fiind apreciat că ar fi nevoie de o mai mare susţinere din partea asociaţiilor profesionale şi bisericii, dar şi a şefilor direcţi”, susţin cei care au realizat studiul.
Recomandările echipei de cercetare pun accent pe nevoia comunicare şi feedback în interiorul instituţiilor medicale, iar pentru aceasta recomandă construirea în timp a unei „culturi organizaţionale a feedbackului şi a implicării”, bazată pe încredere. Ea trebuie să se manifestă prin consultarea periodică reală a personalului cu privire la condiţiile, nevoile şi resursele posturilor/ rolurilor socioprofesionale/ angajaţilor (propuneri de îmbunătăţire de care să se ţină cont, calitatea echipamentului etc.), explicarea deciziilor şi a protocoalelor/ regulamentelor noi pentru noi pentru implementare efectivă, comunicare autentică şi cu respect (la nivel managerial/ secţie/ colegial: să înveţe să ceară feedback, să ofere feedback, să urmărească un feedback, să mulţumească), construirea echipelor (coeziune, gestionarea conflictelor) şi stimularea resurselor de grup şi personale (dezvoltare personală, workshopuri).
De asemenea, abordarea sindromului de burnout într-un mod riguros, ştiinţific, cu parcurgerea mai multor etape: evaluare, monitorizare, intervenţie, prevenţie, o atenţie sporită acordată categoriilor socio-profesionale vulnerabile cum ar fi: alte ocupaţii, medici, asistenţi medicali, precum şi secţiilor spitalului în care riscul este mai mare, dar şi elaborarea unei strategii de intervenţie cu scopul de a diminua riscul la burnout sunt doar câteva dintre cele mai importante soluţii pe care echipa de cercetare le propune managerilor spitalelor care au făcut parte din studiu.
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 2020-2021, iar colectarea efectivă a datelor a avut loc în intervalul aprilie – iunie 2021. La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/ primar, medic rezident, asistent/ă medical/ă, infirmieră/ îngrijitoare/ brancardier, alte categorii de personal de specialitate, personal administrativ, personal tehnic.
Printre cei care au făcut parte din echipa de studiu se numără şeful Departamentului de Psihologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Mihaela Bucuţă, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „dr. Gheorghe Preda” Sibiu, Ciprian Băcilă şi Valentin Pârvu, un sibian stabilit în SUA, care este consultant în statistică
