EDITORIAL: Ce succes vor avea reformatorii din USR-Plus

Știri din Județ

Este evident pentru orice analist politic că USR-Plus cotat la alagerile din 2020 ca un partid reformator “pe val”, odată ieşit de la guvernare a suferit o cădere liberă. Cel puţin în sondaje, dar se pare şi la nivelul membrilor. Emulaţia străzii din campania “Fără penali” şi alte idei reformatoare propuse în 2018-2020 de USR şi de Plus nu mai pot atrage simpatia votanţilor în 2022. Asta şi pentru că accesul USR-Plus la guvernare alături de PNL pentru un an a erodat partidul, datorită concesiilor. Acesta, se pare, a fost şi motivul ieşirii de la guvernare. Era clar că mulţi din USR-Plus nu mai erau dispuşi la negocieri politice tipic balcanice cu PNL.

Acum un an, adică exact în plină tensiune USR-PNL, a apărut o grupare în interiorul USR-Plus de reformatori, sub titlul “Curaj”. Cei care nu au vrut să abdice de la ideile iniţiale cu care USR a pornit la drum. Zilele acestea, la Sibiu, peste 300 de membri ai grupării Curaj s-au întâlnit pentru a stabili cum vor încerca să reformeze partidul. Dincolo de politici interne şi publice, miza este congresul naţional USR-Plus şi alegerea preşedinţilor de organizaţii judeţene.

Dar nici actuala conducere USR, Barna-Drulă, nu se lasă mai prejos. Drept dovadă, exact când era programată întâlnirea reformatorilor la Sibiu, anunţată tuturor membrilor, au aruncat o circulară în organizaţiile din ţară şi au chemat la raport toţi sefii la Sovata (vorba cântecului…). Tema: extinderea partidului. Adică aproximativ acelaşi lucru discutat şi de gruparea adunată la Sibiu. Ambele tabere declară că nu este vorba de o sciziune în USR, ci de o provocare democratică. Cam cum a fost în PNL cu echipa câştigătoare şi ceilalţi. Doar că acolo, după ce a învins “Echipa câştigătoare”, Orban şi perdanţii săi au plecat şi au făcut un nou partid, Forţa Dreptei. USR-iştii promit că acest lucru nu se va întâmpla la ei.

Dar ce contestă reformiştii din USR? Dincolo de căderea în sondaje şi pierderea interesului membrilor, ei acuză “subţierea” democraţiei din USR, cu decizii luate la “birou”. Adică exact ce vedem de mulţi ani în PSD şi PNL. Ori reformiştii vor păstrarea ideilor iniţiale ale partidului: democraţie transparentă participativă la toate deciziile partidului.

La Sibiu au venit senatori, deputaţi, primari, aleşi locali şi alţi membrii din diferite funcţii cheie şi nu numai. Din toată ţara, semn că nu vorbim de o reformă regională, ci una naţională în cadrul partidului.

Dar şi mai interesant este faptul că reformiştii au ales Sibiul pentru această rebeliune pe faţă, inclusiv cu declaraţii politice clare. Se ştie că în cadrul USR-Plus, organizaţia din Sibiu este una dintre cele mai puternice. La nivel de membrii, chiar dacă la alegerile din 2020 nu a excelat la locale. Totuşi la europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale a dat un scor bun. Sibiul este şi oraşul lui Barna, cel ce a fost preşedinte USR şi era zilele acestea numit “preşedintele din umbră” al USR actual. Dar Sibiul este şi oraşul europarlamentarului Nicu Ştefănuţă. Un om care a crescut foarte mult pe scena politică europeană şi prinde curaj şi pe cea naţională.

Ori miza este pe termen mai lung. Reformiştii vor să preia frâiele partidului la nivel naţional şi în organizaţiile judeţene. Iar la Sibiu vor să dea un candidat solid, în Nicu Ştefănuţă, la funcţia de primar al municipiului Sibiu. Pentru că în ultimii ani, după Iohannis, Sibiul a devenit un fel de etalon politic naţional. Ori semnalul dat astăzi de Nicu Ştefănuţă privind potenţiala candidatură, în contextul întâlnirii reformiştilor de la Sibiu este unul cu greutate. Rămâne de văzut cine va câştiga mai întâi lupta internă din USR-Plus: vechea gardă dispusă la negocieri sau reformiştii, mai intransigenţi. După acest duel, în nici 6 luni, vom putea vedea care va fi viitorul USR-Plus pe scena politică.

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele Știri