10.2 C
Sibiu
marți, 27 februarie, 2024

Vernisajul expoziției „Albertina & Brukenthal” – eveniment cuprins în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu

Știri din Județ

Expoziția „Albertina & Brukenthal” va fi vernisată sâmbătă, 24 iunie 2023, ora 13:00 la Palatul Brukenthal, Piața Mare, nr. 4.

Artiști: Durer, Rafael, Leonardo, Michelangelo, Brueghel, Rembrandt, Rubens, Schiele, Munch, Neuhausser, Smigelschi, Tonitza, Luchian, Baba, Wagner s.a. (lucrari de pictură, desen, gravură, litografie, facsimil).

Curator: dr. Alexandru Constantin Chituță

Mulţumiri: prof. dr. Klaus Albercht Schröder, Gudrun Stangl-Gorisek, Maria-Christina Metzler

Muzeul Național Brukenthal începe din acest an o colaborare cu Muzeul Albertina din Viena.

Recunoscut ca „poate cel mai rafinat și frumos din Europa” Muzeul Albertina deține o valoroasă colecție de gravuri și desene care este în continuare cea mai mare din lume. Această colecție deține lucrări de Michelangelo, Durer, Rembrandt, Rubens, Schiele etc.

Expoziția Albertina și Brukenthal urmărește să pună împreună într-o expoziție cele două mari muzee ale lumii, subliniind punctele comune ale acestora: fondatorii muzeelor Prințul Albert Casimir și Baronul Brukenthal, doi prieteni, ambii aflați în strânse legături cu Maria Tereza și membri ai lojei francmasonice și renumiți colecționari. Se cunoaște faptul că în timpul șederii la Viena dar și a numeroaselor vizite, Brukenthal a avut posibilitatea de a vedea personal numeroase galerii și colecții private. Deosebit de multe lucruri a învățat de la renumitul cunoscător Albert von Sachesn-Teschen. Din dorința de a beneficia la maximum de cunoștințele acestuia, Brukenthal l-a vizitat la Bratislava, la acea vreme capitala Ungariei, unde Albert era guvernator.

Atât Arhiducesa Maria Christina cât și Sophia Katherina au avut o mare influență în viața soților lor, Albert și Samuel, sprijinindu-i și fiindu-le alături în îmbogățirea colecțiilor.

Baronul Brukenthal a fost cel care încă din anul 1802, când și-a redactat testamentul și-a cedat întreaga avere comunității, care ajungea astfel cel mai mare muzeu din Europa de sud-est. La Viena peste ani, Albert von Sachsen-Teschen își ceda și el colecțiile, înființând celebra Albertina, instituind, asemeni lui Brukenthal, un fideicomis.

Sibiul devine în vremea lui Brukenthal Mica Vienă din Estul Europei dar și „poarta” prin care ideile dezvoltării și ale iluminismului pătrund în spațiul transilvănean. Atât la Viena cât și la Sibiu, ambii iubitori ai artelor doreau ca muzeul nu doar să bucure publicul, ci să stimuleze și studiul artei și al aprofundării cercetărilor. În amenajarea pinacotecii sale, Brukenthal a beneficiat de sfaturile venite de la Viena și de la prietenul său Albert von Sachesn-Teschen și ale lui Christian Mechel – însărcinat cu reorganizarea colecției de artă imperială. Galeria lui Albert reflecta și ea noile direcții ale iluminismului târziu. Picturile erau grupate în ordine cronologică pe școli. În acest fel o colecție de tablouri nu mai era menită doar să facă placere privitorilor încântați de frumusețea lucrărilor, ci servea, în spirit illuminist, educării și instruirii. Prin noul sistem de ordonare, cele două colecții vieneze au determinat modificarea paradigmelor de receptare a artei, pregătind conceptul modern de muzeu. La Sibiu, Brukenthal reprezenta tipul colecționarului modern, demonstrat prin decizia de a-și deschide pentru public pinacoteca sa și de a o populariza. Colecția sa nu s-a conformat doar principiului l’art pour l’art ci își asuma o înaltă misiune politică-educativă.

Peste veacuri, astăzi Muzeul Albertina din Viena și Muzeul Național Brukenthal din Sibiu sunt două instituții care au multe chestiuni în comun.

Astăzi, Muzeul Albertina deține una dintre cele mai importante colecții de grafică din lume, cu capodopere din mai multe secole. Aceasta este găzduită într-un palat baroc situat pe fostele bastioane ale Vienei. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la restaurarea la care a fost supus muzeul. Sub conducerea prof. dr. Klaus Albrecht Schröder (n. Linz 1955), muzeul a fost îndelung renovat, modernizat și extins. Modernizarea acestei clădiri istorice vechi de 150 de ani a generat extinderi ale nivelului inferior și superior pentru a se adapta la cerințele muzeologice ale Muzeului Albertina, prin producerea unei iluminări adecvate, controlul climatic și securitate. În anul 2003, intrarea exterioară a muzeului a fost completată de intervenția lui Hans Hollein, numită proiectul „Aripa Soravia”. Intrarea principală a Muzeului Albertina se distinge printr-o elegantă umbrelă zburătoare lungă din metal, în deplin contrast cu clădirea principală. Este un acoperiș în formă de aripă în consolă de 64 de metri, realizat din titan, care acoperă accesul principal, unde au fost adăugate scări rulante și lifturi în interiorul vechilor ziduri pentru a facilita circulația între nivelul foaierului și piață. Intervenția a inclus, de asemenea, curățarea unui zid mare de părțile deteriorate pentru a face vizibile vechile fundații ale zidurilor de cărămidă ale palatului, generând un spațiu de 7,50 metri înălțime, utilizat pentru o cafenea/bar. Această capodoperă originală, numită „Aripa Soravia”, a dobândit statutul de punct de reper și a fost, fără îndoială, una dintre tuşele radicale, dar atrăgătoare ale lui Hans Hollein.

De la redeschiderea clădirii în 2003, programul ambițios de peste 150 de expoziții a atras peste 15 milioane de vizitatori la muzeu. Cel de-al doilea sediu al Muzeului Albertina, Albertina Modern, dedicat artei din epoca actuală, s-a deschis în mai 2020.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele Știri

Doliu în fotbalul sibian

Curățarea bucătăriei în 4 pași simpli

ÎPS Laurențiu a slujit la Gura Râului