Procesul în cazul morții omului de afaceri sibian Adrian Kreiner a intrat într-o etapă decisivă la Curtea de Apel Alba Iulia, unde se judecă apelurile declarate de cei trei inculpați condamnați la Tribunalul Alba, dar și apelul uneia dintre părțile civile. La fond, cei trei bărbați trimiși în judecată pentru jaful violent din noiembrie 2023 au fost condamnați inclusiv pentru omor calificat, după ce instanța a reținut că decesul lui Adrian Kreiner a fost produs în urma unei asfixii mecanice, în contextul tâlhăriei comise în locuința sa.
Documentele din dosar arată însă că apelul nu se poartă doar pe pedepse, ci mai ales pe una dintre cele mai sensibile întrebări ale cauzei: dacă mecanismul concret al morții și rolul fiecărui inculpat au fost dovedite suficient pentru încadrarea de omor calificat.
Miza apelului: omor calificat sau tâlhărie urmată de moartea victimei
La Tribunalul Alba, instanța a reținut că, în noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2023, inculpații au pătruns în locuința omului de afaceri, l-au agresat și imobilizat, iar ulterior au sustras bunuri de mare valoare. În hotărârea de condamnare, Tribunalul a descris momentul final al agresiunii ca fiind o manevră de asfixie mecanică prin prinderea și strângerea gâtului victimei între corpul și brațul unuia dintre inculpați, manevră care ar fi dus la encefalopatie hipoxică, stop cardio-respirator și, ulterior, deces.
Una dintre principalele direcții ale apărării a fost schimbarea încadrării juridice. Inculpații au cerut, în diferite forme, ca acuzația de omor calificat să fie înlocuită cu o încadrare mai puțin gravă, precum tâlhărie urmată de moartea victimei sau complicitate, invocând lipsa intenției de a ucide și roluri diferite ale fiecăruia în locuință.
În ședința din 6 iunie 2025, apărarea a susținut că diferența dintre omor și tâlhărie urmată de moarte stă în intenție: în cazul omorului, autorul urmărește sau acceptă decesul victimei, în timp ce în cazul tâlhăriei urmate de moarte rezultatul se produce fără intenția de ucidere. Tribunalul Alba a respins însă cererile de schimbare a încadrării juridice.
Acest punct va fi, cel mai probabil, central în apel. Curtea de Apel va trebui să verifice nu doar dacă victima a murit violent, ci dacă fiecare dintre cei trei inculpați a avut forma de vinovăție necesară pentru omor calificat.
Expertizele medico-legale, între certitudine și probabilitate
Actele medico-legale sunt esențiale în dosar. Tribunalul Alba a reținut că moartea a fost violentă și s-a datorat comei consecutive unei encefalopatii hipoxice, survenită în urma unui stop cardio-respirator resuscitat, cel mai probabil ca urmare a unei asfixii mecanice. Raportul de primă expertiză medico-legală a indicat drept mecanism cel mai probabil compresiunea la nivelul gâtului, prin prinderea și strângerea gâtului victimei între membrul superior și torace. Același raport menționează că acest tip particular de strangulare nu produce, în mod obișnuit, modificări traumatice la pielea sau părțile moi ale gâtului.
Aici apare una dintre vulnerabilitățile majore ale dosarului. Dacă moartea violentă pare stabilită prin expertize, mecanismul exact al asfixiei este formulat în termeni de probabilitate. Apărarea susține că, într-un dosar de omor calificat, condamnarea trebuie să se sprijine pe certitudine penală, nu pe o ipoteză medico-legală construită prin coroborare cu declarații și date de anchetă.
La fond, apărarea a cerut verificarea și avizarea actelor medico-legale, invocând contradicții și neclarități. Ulterior, în dosar a fost depusă avizarea rapoartelor de către Comisia Superioară Medico-Legală, aspect care a fost consemnat în ședința din 6 iunie 2025.
Pătura de pe capul victimei, neridicată de anchetatori
Un alt punct sensibil este pătura sau preșul identificat la fața locului. În apel, Curtea de Apel Alba Iulia a consemnat că pătura de culoare maro, identificată în procesul-verbal de cercetare la fața locului și în planșa foto ca având depuneri brun-roșcate, nu a fost ridicată de organele de urmărire penală. Din acest motiv, instanța de apel a constatat imposibilitatea administrării unei expertize criminalistice asupra acesteia.
Acesta este unul dintre cele mai importante semnale de urmărit. Apărarea încearcă să lege pătura de o posibilă ipoteză alternativă privind asfixia, în timp ce acuzarea și părțile civile susțin că actele medico-legale explică mecanismul morții fără ca acest obiect să fie relevant pentru cauza decesului.
Chiar dacă instanța de apel a respins expertizarea păturii, pentru că obiectul nu mai poate fi examinat, întrebarea rămâne: de ce nu a fost ridicat un obiect aflat în zona capului victimei într-un dosar de omor? Această problemă poate deveni una dintre cele mai disputate în apel, mai ales pentru că instanța a admis audierea expertului medico-legal, tocmai pentru lămurirea unor aspecte legate de mecanismul producerii decesului.
Coautoratul la omor, alt punct vulnerabil
Un alt red flag juridic ține de forma de participație. Tribunalul a reținut omor calificat în sarcina tuturor celor trei inculpați, deși manevra finală de asfixie este atribuită concret unuia dintre ei. Apărarea a susținut că imobilizarea victimei nu poate fi automat tratată ca act de executare al omorului și că simpla prezență sau contribuție la tâlhărie nu ar fi suficientă pentru coautorat la omor.
Această distincție este importantă. Dacă apelul va considera că actele fiecărui inculpat nu au fost individualizate suficient, ar putea apărea discuții privind complicitatea, tâlhăria urmată de moarte sau alte încadrări juridice. Dacă, dimpotrivă, Curtea va confirma că cei trei au acționat coordonat, au imobilizat victima și au acceptat posibilitatea morții, condamnarea pentru omor calificat poate fi menținută.
Instanța cere informații despre Adrian Cherciu
În apel a apărut și numele lui Adrian Cherciu, persoană despre care apărarea susține că ar fi furnizat informații pentru jaf. Sibiu Independent a relatat că identitatea celui indicat inițial în instanță ar fi creat confuzie între „Chirciu” și „Cherciu”, iar persoana vizată ar fi Adrian Cherciu, originar din Pitești și legat în trecut de imaginea brandului Liquid Money din Sibiu. Potrivit Sibiu Independent, acesta ar fi persoana despre care se susține că ar fi oferit informații despre vila și averea lui Adrian Kreiner. (Sibiu Independent)
Curtea de Apel Alba Iulia a admis solicitarea de a cere Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu informații despre stadiul cercetărilor deschise în urma denunțului depus de inculpați împotriva persoanei indicate ca posibil furnizor al pontului. Instanța a cerut și eventuale date de identificare deținute cu privire la această persoană, precum locuința actuală de fapt sau numărul de telefon. În schimb, Curtea a constatat imposibilitatea audierii sale ca martor, în lipsa datelor suficiente de identificare și localizare.
Sibiu Independent a mai relatat că avocații inculpaților au cerut aducerea lui Adrian Cherciu în instanță, acesta fiind prezentat ca presupusul complice invocat de Cosmin Zuleam, care ar fi dat pontul despre casa lui Adrian Kreiner și informații despre starea acestuia de sănătate după jaf. (Sibiu Independent)
Această pistă rămâne una dintre zonele de urmărit în apel. Dacă autoritățile vor putea confirma existența unor cercetări reale și vor putea stabili unde se află Adrian Cherciu, apărarea va încerca să folosească acest fir pentru a susține că jaful a fost pregătit cu informații din afara grupului celor trei inculpați.
Curtea de Apel verifică probe noi, dar nu redeschide complet dosarul
În aprilie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia a admis reaudierea unei părți civile, solicitarea de informații de la Parchet privind denunțul împotriva persoanei indicate ca posibil furnizor al pontului, audierea expertului medico-legal și testarea poligraf a unuia dintre inculpați. În schimb, instanța a respins cererea de a obține referatul de arestare dintr-un alt dosar în care apare Adriana Viliginschi, dar și cererile privind noi expertize medico-legale sau criminalistice asupra pernei.
Prin aceste decizii, Curtea pare să păstreze un echilibru: verifică punctele vulnerabile invocate de apărare, dar nu acceptă transformarea apelului într-o reluare completă a anchetei.
Adriana Viliginschi, parte civilă în dosarul Kreiner și inculpată într-un alt dosar de omor
Un element separat, dar sensibil, este situația Adrianei Viliginschi, fosta parteneră de viață a lui Adrian Kreiner. Ea se afla în locuință în noaptea atacului și are calitatea de parte civilă în dosarul privind moartea omului de afaceri. În apel, apărarea a încercat să aducă în discuție faptul că aceasta este cercetată într-un alt dosar de omor calificat, însă Curtea de Apel Alba Iulia a respins solicitarea de a cere referatul de arestare din acel dosar, arătând că este vorba despre un dosar aflat în urmărire penală, care nu privește nici inculpații și nici faptele din cauza Kreiner.
Potrivit Sibiu Independent, Adriana Viliginschi a fost reținută în 6 februarie 2026, iar ulterior arestată preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzată de complicitate la omor calificat într-un dosar separat privind moartea Codruței Notar, femeie înstărită din Sibiu. Publicația a relatat, pe baza informațiilor judiciare, că anchetatorii o acuză pe Viliginschi că ar fi oferit susținere morală și detalii tehnice pentru ducerea la îndeplinire a faptei comise de fiica victimei și de o asistentă medicală din Cisnădie. (Sibiu Independent)
Sibiu Independent a mai relatat că, în acest dosar separat, una dintre întrebările anchetei privește proveniența substanțelor cu care Codruța Notar ar fi fost ucisă, fiind analizată inclusiv ipoteza furnizării sau sustragerii unor sedative. (Sibiu Independent)
Legătura dintre cele două cauze rămâne, deocamdată, una invocată de apărare și reflectată în presă, dar nevalidată ca probă de instanța de apel în dosarul morții lui Adrian Kreiner. Tocmai de aceea, orice relatare trebuie făcută cu prudență: Adriana Viliginschi este parte civilă în dosarul Kreiner, iar acuzațiile din celălalt dosar trebuie prezentate separat, ca acuzații ale procurorilor, nu ca fapte dovedite. Ea beneficiază de prezumția de nevinovăție.
