Muzeul Astra a devenit astăzi, 24 iunie, locul unei întâlniri speciale încărcate de semnificații străvechi. Activitățile a avut loc la Amfiteatrul de pe Aleea Pivelor și a fost organizat cu ocazia „Zilei Universale a Iei” și sărbătorii de Sânziene. În cadrul evenimentului, au venit vizitatori de toate vârstele, unii dintre ei îmbrăcați în ie, participând la ateliere de împletit coronițe din sânziene, ateliere de împletit cosițe de păr și pentru a dialoga cu muzeografii și meșterii din comunitatea „Șezătoarea Sibiu”.
„Un eveniment de suflet”
Pentru conducerea instituției, sărbătoarea de astăzi a reprezentat mai mult decât o simplă activitate culturală, o reconectare cu rădăcinile noastre. În cadrul activităților, a fost prezentă și Mirela Crețu, director în cadrul Muzeului Astra, care a purtat o cămașă tradițională cusută chiar de ea.
„Este un eveniment de suflet, pentru că suntem în miezul verii, pentru că trebuie să ne bucurăm de sânziene, de lumina soarelui și, împreună cu doamnele de la Șezătoarea Sibiu, să ne bucurăm de cămășile pe care le-am cusut și le purtăm. Ziua Iei este un eveniment de suflet pentru doamnele din comunitățile care cos, dar să nu uităm că acest eveniment este suprapus în calendarul tradițional peste ziua Sfântului Ioan de Vară și a Sânzienelor, când fetele culeg sânziene, împletesc cununi. Aceste cununi le aruncă pe casă să-și vadă cum le va fi anul. Se spune că, dacă rămân acolo pe casă și dimineață vor fi pline de rouă, vor avea noroc tot anul, își vor descoperi și ursitul.”-ne-a declarat Mirela Crețu
Semnificația mitologică: O incursiune în spiritul străvechi
Dincolo de frumusețea coronițelor de flori, sărbătoarea Sânzienelor ascunde un univers fascinant de credințe. Alexandra Gruian, muzeograf în cadrul Muzeului Astra, ne-a explicat cum aceste tradiții ne modelează subconștientul, chiar dacă adesea nu le mai percepem semnificația directă.
„Este foarte interesant de văzut felul în care credințele străvechi ne influențează și astăzi în forme pe care nu le mai percepem direct. Avem senzația că facem anumite lucruri pentru că așa trebuie făcute, fără a mai gândi credințele care sunt de fapt înrădăcinate în spiritul nostru, în subconștientul nostru. De exemplu, în ceea ce privește Sânzienele, sărbătoarea este foarte legată de ceata de fete. Este momentul din an în care soarele este cel mai puternic și este patronat de ceata fetelor. Timpul la noi este circular și este dominat de spiritele feminine și masculine, care au diferite vârste pe parcursul anului.”
Muzeograful ne-a explicat cum multe gesturi de astăzi, cum ar fi cel de a „fura” mireasa la nuntă sau aprinderea focurilor de artificii la trecerea dintre ani, sunt în realitate ritualuri cu rădăcini mitologice clare, menite să legitimeze importanța unei persoane sau să purifice spațiul prin alungarea spiritelor rele. Practicile specifice acestei sărbători se făceau pentru a afla viitorul sau a atrage norocul, iar fântânile și apele curgătoare nu sunt doar surse de viață și fertilitate, ci și spații de trecere între lumea noastră și cea de dincolo. De asemenea, prezența troițelor lângă fântâni și la răscruci confirmă faptul că acestea sunt zone sensibile, unde se face legătura dintre lumi, iar crucea are rolul de a proteja spațiul de spiritele rele.
În zona Sibiului, o tradiție specifică este aruncarea coronițelor din sânziene pe apele curgătoare, un gest similar cu punerea ouălor roșii pe apă de cu ocazia sărbătorilor Pascale.
„Apa Sâmbetei, de fapt, este apa care ține împreună lumea construită și ne separă de haos. Când lași coronițe de sânziene pe ape curgătoare, ele se vor duce în lumea de dincolo și vor anunța pe cei dispăruți că sunt Sânzienele.”ne-a explicat muzeograful
Pe lângă aruncatul coronițelor, Alexandra ne-a spus și de tradiția de a culege rouă în dimineața de 24 iunie pentru frumusețe și despre „iarba fiarelor”, o plantă rară identificată prin faptul că sub ea se vede un bob mic de culoare roșie ca sângele despre care se spune că ar avea puterea magică de a deschide orice lăcat din lume.
Muzeograful a adăugat că astfel de evenimente sunt esențiale pentru a menține vie această legătură cu trecutul, oferind totodată vizitatorilor o experiență directă și interactivă:
„În ceea ce privește evenimentul de astăzi, am încercat să facem un mix, să creăm o atmosferă de poveste și povestire, de cântat și descântat. Mi s-au părut vizitatorii foarte încântați. Faptul că suntem acolo lângă ei și că am creat acest spațiu apropiat ne-a ajutat să comunicăm mai bine și să înțelegem ce anume îi interesează pe oameni. Este foarte important, ca specialist, să vezi ce anume interesează pe oameni legat de tradiții, de motivele de pe ie, de materiale și tehnici.”
Evenimentele continuă!
Sărbătoarea dedicată iei și tradițiilor populare nu se încheie aici, Muzeul Astra pregătind noi momente speciale pentru publicul sibian.
În data de 27 iunie, începând cu ora 10:30, cei pasionați sunt invitați în Parcul Tineretului, de unde, de la ora 11:00, se va pleca cu „Biciclete cochete” spre inima muzeului, unde organizatorii promit o degustare de gogoși.
De asemenea, în zilele de 27 și 28 iunie, vizitatorii o pot întâlni pe Elena Găvan, expert în portul popular din județul Sibiu, în cadrul „Gospodăriei-atelier de prelucrare a straielor vâltorite din Tilișca (128 A)”. În intervalul orar 14:00 -15:00, aceasta va fi la dispoziția publicului pentru a oferi răspunsuri la toate întrebările legate de „ia de Mărginimea Sibiului”.
