Lucrările Congresului International Romani Union (IRU) s-au deschis sâmbătă, 5 septembrie, la Casa Artelor din Piața Mică din Sibiu. Reuniunea are loc la 55 de ani de la primul Congres Mondial al Romilor, organizat în apropiere de Londra în 1971. La Sibiu urmează să fie aleasă conducerea IRU pentru următorii patru ani, iar pe agenda congresului se află și controversata propunere privind constituirea unui „Stat Rom”.
Deschiderea congresului a fost făcută de Dorin Cioabă, președintele de până acum al structurii International Romani Union organizatoare a reuniunii de la Sibiu. Acesta a cerut, înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor, prezentarea delegațiilor pentru a se stabili dacă există cvorumul necesar adoptării deciziilor.
Cioabă a anunțat că sunt reprezentate 31 de țări și a declarat congresul statutar. O parte dintre reprezentanți urmau, potrivit acestuia, să participe online, în special din state aflate la distanțe mari.
„În câteva minute ne va comunica Secretariatul dacă am trecut de 51%, ca să putem să luăm decizii. Mai avem încă 12 state care vor intra online”, a spus Dorin Cioabă. „Putem să alegem președinte, putem să alegem premier, putem să alegem membrii parlamentului. Avem toate drepturile”.
În sală, numărul delegațiilor naționale distincte era însă mai greu de identificat decât ar sugera cifra anunțată de organizatori. Mai mulți dintre cei prezentați drept reprezentanți ai unor comunități din SUA, Canada, Irlanda, Belgia, Marea Britanie, Franța, Germania sau Austria erau români stabiliți sau activi în respectivele state.
Printre ei s-a aflat și Iulian Rădulescu, cunoscut publicului sibian mai ales din perioada în care locuia la Sibiu și se autoproclamase „împărat al romilor”. La congresul de sâmbătă acesta a fost prezentat la masa delegaților drept reprezentant al romilor din Statele Unite ale Americii.
O delegație numeroasă a venit din Bulgaria. Au mai fost prezenți reprezentanți din Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Grecia, Ungaria și alte state.
Printre delegați s-au aflat și femei, însă într-un număr mult mai redus decât bărbații. Gaborii din România au avut, la rândul lor, o delegație de patru persoane.
Adrian Bibu, singurul reprezentant al autorităților locale la deschidere
La momentul oficial al deschiderii congresului, singurul reprezentant al autorităților locale prezent a fost Adrian Bibu, administratorul public al Consiliului Județean Sibiu.
Acesta a transmis și salutul președintei Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, care nu a fost prezentă la eveniment.
„În numele Consiliului Județean Sibiu, vă urez bun venit în județul nostru. Salut faptul că aici sunt prezenți, în aceste zile, reprezentanți ai comunităților rome din mai multe țări și că această întâlnire reprezintă un prilej de dialog, de schimb de experiență și de identificare a unor soluții pentru problemele cu care se confruntă comunitățile pe care le reprezentați”, a spus Bibu.
Adrian Bibu a amintit și semnificația anului 2026 pentru mișcarea internațională a romilor.
„Anul acesta se împlinesc 55 de ani de la primul Congres Mondial al Romilor, desfășurat în 1971, un moment important pentru afirmarea identității, culturii și reprezentării romilor la nivel internațional”, a transmis administorul CJ Sibiu.
Mesajul a pus accentul pe educație, acces la oportunități și integrare.
„Cred că acesta este drumul pe care trebuie să continuăm: să discutăm deschis și, mai ales, să transformăm dialogul în proiecte concrete, care să producă rezultate în viața oamenilor”, a fost mesajul transmis participanților.
Dorin Cioabă: „Mandatul meu ca președinte IRU a expirat”
Unul dintre momentele importante ale primei părți a congresului a fost bilanțul mandatului prezentat de Dorin Cioabă.
Acesta a precizat că, odată cu deschiderea congresului, mandatul său s-a încheiat formal, iar delegații sunt cei care trebuie să decidă noua conducere a organizației.
„Aș vrea să vă spun că, începând de astăzi, din momentul acesta, mandatul meu ca președinte IRU a expirat. Congresul este cel care va decide, dar eu vreau să vă prezint ceea ce am făcut în cei patru ani de când am avut ultimul mandat”, a declarat Dorin Cioabă.
În prezentarea sa, desfășurată alternativ în română și romanes, Cioabă a insistat în special asupra activităților culturale, a festivalurilor și acțiunilor prin care organizația a încercat să promoveze identitatea romă.
„Aici este punctul cel mai important, cultura. Dacă n-avem cultura, n-avem identitate. Asta vreau să înțeleagă și cei care sunt musafiri în această zi, că dacă nu avem o cultură, ne pierdem identitatea”, a spus acesta.
Cioabă a prezentat fotografii și imagini de la diferite acțiuni desfășurate în ultimii ani, întâlniri internaționale, festivaluri, activități cu copii, evenimente religioase și contacte cu politicieni și diplomați.
„Cea mai mare realizare din cei patru ani este ambasada noastră de la Bruxelles”
Dorin Cioabă a indicat drept una dintre principalele realizări ale mandatului său deschiderea unei reprezentanțe a organizației la Bruxelles.
„Cea mai mare realizare din cei patru ani este ambasada noastră de la Bruxelles”, a declarat acesta în timpul prezentării.
În continuare, Cioabă a prezentat imagini de la întâlniri cu ambasadori, reprezentanți europeni și politicieni, susținând că acestea arată nivelul la care a ajuns reprezentarea organizației.
Spre finalul bilanțului, acesta a rezumat obiectivul activității sale din ultimii ani:
„În toate acestea, n-am făcut altceva decât să promovez cultura și să trecem de la a fi stigmatizați, a fi vorbiți numai de rău. Noi, romii, avem și părțile noastre bune.”
De la Londra 1971 la Sibiu 2026
Primul Congres Mondial al Romilor s-a desfășurat în aprilie 1971 în zona Londrei și este considerat unul dintre momentele fondatoare ale mișcării politice internaționale moderne a romilor.
Atunci au fost consacrate simboluri care sunt folosite și astăzi: steagul romilor, imnul „Gelem, Gelem”, denumirea „Roma” ca termen internațional de autoidentificare și data de 8 aprilie, devenită Ziua Internațională a Romilor. Participanții au venit din mai multe state aflate atunci de o parte și de alta a Cortinei de Fier.
International Romani Union s-a constituit ca structură internațională în anii care au urmat, Congresul Mondial din 1978, de la Geneva, fiind considerat momentul instituționalizării IRU.
Dorin Cioabă a făcut chiar el legătura între cele două momente la finalul prezentării de la Sibiu.
„Dacă vă veți uita pe panou, vedeți că acolo scrie Londra, 1971, și a plecat drumul. Acela este un drum. Drumul acela a ajuns la Sibiu în 2026”, a spus Cioabă.
Alegeri pentru următorii patru ani
Congresul de la Sibiu are și o miză internă importantă. Delegații urmează să aleagă conducerea IRU pentru următorii patru ani.
Alegerile vin într-un context în care există de mai mult timp dispute privind reprezentarea internațională a IRU și mai multe structuri revendică legitimitatea și continuitatea organizației istorice.
Inclusiv sursele publice reflectă această fragmentare: există structura IRU asociată lui Dorin Cioabă, dar și o altă organizație care revendică aceeași continuitate istorică și care îl indică pe Zoran Dimov drept președinte. Baza de date a ONU consemnează existența unei organizații „Internationale Romani Union (IRU)” cu statut consultativ special ECOSOC.
Această dispută privind reprezentarea se află, de altfel, și printre temele pe care organizatorii reuniunii de la Sibiu au anunțat că vor să le clarifice.
„Stat Rom”, monedă proprie și bancă internațională, pe masa delegaților
Congresul nu se limitează însă la alegerea conducerii.
Sibiu Independent a prezentat încă din 3 septembrie proiectele anunțate pentru reuniunea de la Casa Artelor. Printre acestea se află o rezoluție privind înființarea unui așa-numit „Stat Rom”, dar și constituirea unui depozit de aur, emiterea unei monede proprii, crearea unei bănci internaționale și discutarea unei formule de reprezentare coordonată a romilor în Parlamentul European.
Ideea unui „Stat Rom” a provocat deja reacții în interiorul comunității. Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, s-a delimitat public de proiect, afirmând că romii au nevoie de reprezentare, educație și instituții puternice, nu de un stat separat.
Există și un context istoric interesant. În anul 2000, IRU a lansat conceptul romilor ca „națiune non-teritorială”, adică o comunitate unită prin istorie, limbă și cultură, dar fără revendicarea unui teritoriu statal propriu. Proiectul unui „Stat Rom” pus acum în discuție la Sibiu reprezintă, prin urmare, o schimbare importantă de direcție față de acea formulă.
Rămâne de văzut dacă delegații reuniți sâmbătă la Casa Artelor vor susține această idee și în ce formă va fi ea transpusă într-o eventuală rezoluție.
La finalul congresului va fi cunoscută și noua conducere a organizației pentru următorii patru ani.
