După apariția articolului „Cum am văzut realitatea cruntă din interiorul Spitalului Județean Sibiu, secția UPU”, semnat de Călin Blaga – redactor șef SIBIU INDEPENDENT, medicul șef al UPU-SMURD Sibiu, dr. Csillag Paul-Bogdan, oferă un amplu drept la replică, catalogând textul drept defăimător și subiectiv. În replică, acesta susține că multe dintre aspectele criticate derivă din necunoașterea sistemului de urgență, explică procedurile medicale, triajul, timpul de așteptare și condițiile din secție, aducând în prim-plan provocările legate de numărul mare de pacienți, spațiul insuficient și lipsa personalului. Dr. Csillag respinge acuzațiile privind incompetența sau neglijența și solicită o abordare mai obiectivă, menționând că în pofida limitărilor, actul medical este realizat cu profesionalism și responsabilitate. Precizăm că editorialul este un articol de opinie, nicidecum o anchetă jurnalistică. Opiniile, încă sunt garantate de Constituție. Redăm mai jos dreptul la replică integral:
Referitor la articolul apărut în publicația Sibiu Independent Cum am văzut realitatea cruntă din interiorul Spitalului Județean Sibiu, secția UPU, sub semnătura Călin Blaga, vă prezentăm dreptul la replică, redactat de dr. Csillag Paul-Bogdan, medic șef UPU-SMURD SCJU Sibiu:
De la început, vă spun că nu am stat deloc pe gânduri în a vă oferi un răspuns, dar ultimele două săptămâni au fost intense din punct de vedere profesional și, cum se spune, „faptele înaintea vorbelor”.
Întregul personal consideră că acest articol este profund defăimător la adresa activității Unității de Primire Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
Sunt de părere că orice instituție și persoană sunt criticabile. Din aceste critici și sesizări, sistemele trebuie îmbunătățite. Dar haideți să vedem câte dintre aspectele sesizate în articolul sus-menționat sunt reale. Probabil unele dintre ele au rezultat din necunoașterea funcționării sistemului și serviciilor de urgență, altele dintr-o perspectivă personală.
Ca și imagine generală, Unitatea de Primire Urgențe asigură consultul de urgență pentru aproximativ 70000-72000 pacienți adulți, anual. Aceasta înseamnă aproximativ 200 de persoane zilnic. În majoritatea timpului, serviciul este aglomerat sau foarte aglomerat.
Voi explica fiecare punct sesizat în articol:
1. Într-adevăr, UPU a SCJU Sibiu a trecut printr-un amplu proces de modernizare în urmă cu câțiva ani.
Acest proces a inclus, pe lângă renovarea și extinderea cu 3 paturi de tratament a spațiului deja existent, achiziționarea unui aparat Computer Tomograf în UPU. Această achiziție a îmbunătățit mult fluxul pacienților, având impact mai ales asupra pacienților gravi. Din păcate, la ora actuală, raportat la numărul de prezentări și în comparație cu alte servicii UPU din țară, spațiul pentru management medical al pacienților este insuficient, ceea ce duce la o aglomerare cvasipermanentă a spațiilor medicale. De la preluarea mandatului, am căutat soluții pentru remedierea acestui aspect.
2. Viteza de oferire a serviciilor medicale – nu știm exact la ce vă referiți, așa că voi explica fiecare aspect.
Fiecărui pacient care se prezintă în UPU i se întocmește, în Zona de Triaj, o Fișă de Prezentare Urgență și i se atribuie un cod de triaj (conform Ordinului Ministerului Sănătății nr 443/2019 privind Protocolul Național de Triaj al pacienților în structurile de primiri urgențe). Aceste coduri sunt: cod Roșu – Resuscitare (ex.: stop cardiorespirator, traumă severă etc., timp maxim de preluare de către personalul medical 1 minut), cod Galben – Urgențe Imediate (timp maxim de preluare 15 minute), cod Verde – Urgent (timp maxim de preluare 60 de minute), cod Albastru – Non Urgent (timp de preluare 120 de minute) și cod Alb – Consult (timp maxim 240 de minute). Triajul este absolut necesar și se aplică în orice sistem medical, pentru a vedea cât de grav este pacientul și a putea ști cât de repede trebuie tratat. Analiza statistică ne arată că ne încadrăm în aceste intervale de timp.
După primul consult medical, care este efectuat de medicul de specialitate Medicină de Urgență, pacientului i se stabilește un diagnostic prezumtiv, iar pentru confirmarea acestuia, dacă este cazul, se solicită analize de laborator, investigații imagistice (radiografie, ecografie, computer tomograf) și, ulterior, alte consulturi de specialitate. La rândul lor, medicii din alte specialități pot solicita alte consulturi sau alte investigații, până se ajunge la un diagnostic final și la o decizie de internare sau de trimitere a pacientului la domiciliu. Toate aceste consulturi și investigații necesită timp – până la efectuarea lor (PRIORITATE vor avea ÎNTOTDEAUNA pacienții mai gravi) și până la eliberarea rezultatelor (interpretările rezultatelor imagistice se fac de către un medic, caz cu caz, iar acesta nu își permite să trateze cu superficialitate nicio investigație). Și în acest domeniu există o prioritizare a efectuării investigațiilor și a eliberării rezultatelor, printr-o decizie comună a medicului urgentist – radiolog și medici din alte specialități. De asemenea, medicii din alte specialități au de consultat mai mulți pacienți.
Câteodată, până la diagnosticul final și decizia de internare sau trimitere la domiciliu pot trece într-adevăr câteva ore (anumite cazuri sunt complexe). În tot acest timp, pacientul se află într-un spațiu medical (câteodată chiar și pe hol, pe un scaun sau pe un cărucior, în cazul lipsei de locuri libere), sub supravegherea și responsabilitatea personalului medical, de cele mai multe ori (când este nevoie) cu tratament care își face efectul. Nu orice pacient care se prezintă în urgență necesită tratament injectabil sau perfuzabil, este contra practicii medicale corecte de a pune o perfuzie doar pentru confortul psihic al pacientului.
Prezentarea în Unitatea de Primire Urgențe nu înseamnă că ți se va rezolva urgent problema medicală (care, câteodată, chiar nu este urgentă). La fel, nu înseamnă că vei fi consultat neapărat înaintea altui pacient care s-a prezentat după tine și care este poate mai grav. Din fericire, la UPU nu se dă bon de ordine, singura prioritizare se face în funcție de gravitatea stării pacientului. În cadrul aceleiași categorii de triaj (culoare Verde- Albastru- Alb) și în funcție de simptomele pacienților, vedem pacienții în ordinea sosirii lor. Bineînțeles, dacă avem paturi de consult libere și personal medical disponibil, consultăm pacientul când se prezintă, nu îl lăsăm să aștepte. Prezentarea în UPU înseamnă că vei fi preluat și tratat rapid dacă ai o problemă amenințătoare de viață sau o problemă majoră de sănătate, după care vei rămâne în această secție a spitalului, sub supravegherea medicilor specialiști (urgentiști și din alte specialități) până la finalizarea acestei etape – ulterior urmează internarea, transferul sau externarea pacientului. De exemplu, procedura instituită în cadrul serviciului pentru colaborarea optimă dintre personalul UPU și medicul neurolog ne asigură o poziționare bună în clasamentul național al rapidității intervenției la una dintre marile urgențe neurovasculare – redutabilul accident vascular cerebral. Și e normal să fie așa.
3. Zona de Triaj
Indiferent că ajungi cu ambulanța (SAJ sau SMURD) sau cu mijloace proprii, ți se atribuie un cod de triaj. Vei fi repartizat pe una dintre zonele de tratament (Roșu- Resuscitare, Galben- Urgențe Imediate, Verde, Albastru și Alb- zona Urgențe Minore) și preluat în funcție de acest cod de triaj (conform ordinului MS 443/2019, sus menționat), doar pe criterii medicale. Asistenții medicali din triaj au toți curs de triaj efectuat și sunt evaluați periodic. Bineînțeles că dacă pacientul este pe targă și nu poate sta așezat, se va încerca să se găsească un pat disponibil pentru acesta. Echipajele din prespital trebuie eliberate, pentru a putea interveni cu celeritate dacă există alte urgențe majore în teren. Suntem total de acord că există pacienți care abuzează prin apelarea la 112 și solicitarea de transport cu ambulanța la spital, deși starea lor nu impune acest lucru (mușcătură de căpușă, înțepătură de insectă veche de 24 de ore și care prezintă doar roșeață locală, răceli, infecții urinare etc.) – probabil consideră că astfel vor avea prioritate în UPU. Încă odată, deși există acești pacienți care se prezintă cu ambulanța, ei vor fi consultați în funcție de gravitatea lor. Resimțim și noi lipsa centrelor de permanență și regretăm acest lucru – multe cazuri ar putea fi rezolvate acolo, nemaipunând presiune suplimentară pe UPU și scurtând probabil timpul de acordare a asistenței medicale pentru cazurile care sunt non-urgente. Vrem să fim bine înțeleși, pentru personalul medical durerea moderat-severă reprezintă o urgență, dar ușoarele stări de disconfort cauzate de o banală răceală vor trebui să aștepte până când personalul medical se eliberează, dacă doresc consult medical.
4. Zona Galbenă- „unde haosul domnește”
Este zona unde, de cele mai multe ori, pacienții staționează cel mai mult – sunt pacienți complecși, care necesită multe consulturi și investigații. Indiscutabil, spațiul este mic, ceea ce duce la supraaglomerare și la obligația de a găsi în permanență soluții pentru a găsi locuri pe tărgi pentru pacienții cei mai gravi. Ceilalți pacienți sunt așezați pe fotolii sau pe scaune, dar sub supraveghere medicală. Poate există impresia de agitație și dezorganizare, dar fiecare medic și asistent medical își rezolvă din punct medical pacienții. Așa este peste tot în urgență (în România și în străinătate), este agitație, se vorbește mult, este zgomot – aceste impresii sunt accentuate dacă toată această activitate se desfășoară într-un spațiu subdimensionat. Schimbul de tură implică predarea pacienților, caz cu caz. Nu este cel mai confortabil spațiu, suntem de acord, dar în acesta trebuie să ne desfășurăm activitatea.
Actul medical, indiferent cât de bine și de rapid este realizat, implică și documentarea lui – adică “îngroparea în hârtii”. Este obligatoriu legal, din mai multe motive, ca fișele medicale să fie completate. Acest lucru se realizează de către medici, asistenții medicali și registratorii au alte atribuții, care implică și „hârțogărie”.
În privința calculatoarelor – sunt 5 în Zona Galbenă, împărțite pe zone de lucru – 2 la medici urgentiști, 2 la asistenți medicali și unul în zona medicului din alte specialități. Unul dintre atributele urgentiștilor este capacitatea de adaptare, normal că aceste calculatoare pot fi folosite și de alți colegi.
Medicii rezidenți – sunt MEDICI, cu facultate de medicină finalizată, cu diplomă de licență obținută, cu examen de rezidențiat (extrem de greu) promovat, și care se află în pregătire în această specialitate. Specializarea în Medicina de Urgență durează 5 ani, iar UPU-SMURD a SCJU Sibiu pregătește medici în această specialitate sub îndrumători calificați și competenți. Toate cazurile consultate de către un medic rezident sunt supervizate în serviciul de urgență de către un medic specialist/primar în Medicină de Urgență sau ATI. Cât despre studenți, discuția e scurtă – ei nu au nicio responsabilitate medicală, ei doar participă pentru a învăța. Cred că nimeni nu își dorește să fie consultat de un medic care în timpul facultății nu a consultat un pacient. Vă rugăm să nu insinuați că în UPU pacienții sunt consultați doar de către studenți, înseamnă a dezinforma opinia publică în mod voit.
Referitor la lipsa de personal, este reală, la toate categoriile profesionale, dar mai ales la nivelul asistenților medicali, dar și a personalului auxiliar. În privința medicilor, au fost scoase la concurs posturi care erau vacante, iar anul viitor urmează să mai activeze în serviciul nostru încă 4 medici specialiști (prin finalizarea rezidențiatului, ei având post la UPU Sibiu). În privința asistenților medicali și a personalului auxiliar, s-au făcut numeroase demersuri pe parcursul ultimilor ani pentru suplimentarea schemei de personal, dar datorită constrângerilor financiare la nivel național, aceasta nu s-a putut realiza.
5. În privința opiniei că aparatul CT și cel de radiologie funcționează doar la anumite ore, este complet falsă.
Aceste aparate funcționează practic non-stop, dar, ca orice aparat, din cauza utilizării excesive, aparatul de radiologie trebuie oprit de două ori pe zi, pentru a evita supraîncălzirea. Bineînțeles, această oprire nu se realizează când există urgențe majore. Din nou, efectuarea examinării CT și a radiografiei se realizează în funcție de prioritatea medicală, care este exclusiv la latitudinea medicilor. De aceea, unii pacienți, mai puțin gravi, vor aștepta mai mult până la realizarea investigației imagistice și eliberarea rezultatului. În plus, câteodată, din cauza utilizării excesive, aparatele se mai și strică. Și în acest caz, există soluții de rezervă.
6. Remarca cu incompetența la adresa personalului nostru este jignitoare, și mai ales, nu știm de unde a rezultat.
În plus, nu aveți abilitatea profesională de a analiza un act medical. Probabil este doar o apreciere personală, la care toți avem dreptul. Diferitele categorii de personal au diverse sarcini. Câteodată, cine dă impresia că stă, poate doar gândește la managementul cazului, așteaptă anumite rezultate sau așteaptă să i se traseze sarcini de către superiori. Anumite categorii de personal pot să își desfășoare activitatea în mai multe sectoare ale UPU. Să înțelegem că i-ați urmărit prin UPU și ați observat personal că în tot acest timp nu făceau nimic? Bineînțeles că un brancardier va aștepta să i se spună ce pacient trebuie mobilizat, la ce investigații trebuie dus și așa mai departe.
Regretabil incidentul cu pacientul care a vărsat, fiind imobilizat. În condiții de supraaglomerare, cu lipsă de personal, astfel de incidente pot apărea, din nefericire. Se întâmplă peste tot, în toate serviciile, din cauza sarcinilor multiple care se alocă personalului. Nu avem un medic/asistent medical/o infirmieră la fiecare pacient. Cu siguranță personalul va veghea cu mai multă atenție asupra acestui subiect.
În privința cearceafului pătat de sânge: este regulă clară că după fiecare pacient se schimbă cearceaful – când este nevoie, se schimbă cearșaful de mai multe ori la același pacient. Este un lucru de bun simț, iar dacă cineva s-a grăbit să așeze un pacient pe o targă care încă nu a apucat să fie curățată de o infirmieră, este din cauza rulajului mare de pacienți și a dorinței de a rezolva cât mai repede problema medicală a pacientului.
Cât despre admonestarea verbală a personalului de către cineva, recomandăm colegilor noștri ca aceasta să se facă civilizat. Suntem o instituție a statului, în care nu funcționăm după bunul plac, în care să aplicăm soluții mai radicale. Dacă lucrurile se repetă sau sunt grave de la început, există variante administrative.
Iar omisiuni legate de un anumit furtun cuplat la instalația de oxigen (nu de aer), care ar fi blocat un pat, astfel de situații vor apărea tot timpul, în orice serviciu. Important este să fie observat și să se remedieze situația, fără a face un subiect de presă locală, considerăm noi.
7. Angajările în UPU a SCJU Sibiu se fac prin concurs.
Medicii au de susținut un examen greu cu o comisie din care fac parte două cadre universitare și doi medici primari, iar asistenții medicali și personalul auxiliar susțin examenul cu o comisie din cadrul SCJU Sibiu.
8. Cât despre emoțiile asistentelor în a găsi o venă, vă înșelați.
Fiecare pacient are o anatomie proprie, iar dacă pentru majoritatea pacienților, accesul venos periferic se realizează cu ușurință (dovadă fiind laudele frecvente pe care colegele noastre le primesc), la unii pacienți accesul venos este dificil. Iar în privința salariului pe care îl primesc, vă asigur că îl merită cu prisosință, având în vedere natura și volumul muncii lor, precum și condițiile în care o efectuează.
Voi încheia cu câteva remarci personale, sintetizate din analiza activității acestui serviciu și a altor servicii în care am lucrat:
• În privința rapidității oferirii serviciilor medicale, repet faptul că au de așteptat fie pacienții complecși, până la finalizarea investigațiilor și consulturilor medicale sau până la eliberarea unui loc de internare (dar acești pacienți sunt deja într-un serviciu medical, sub supraveghere medicală și cu tratament care își urmează cursul), fie pacienții care nu sunt urgențe grave. Avem prezentări de pacienți cu dureri de spate de 6 luni, care nu au trecut deloc pe la medicul de familie, pacienți cu insomnii, pacienți care deja s-au prezentat în UPU în urmă cu 2 săptămâni si care au primit consult din alte specialități cu recomandare de a se prezenta în Policlinică, dar care revin tot în UPU pentru reconsult (pe motiv că în Policlinică trebuie să aștepte), pacienți tineri, fără alte probleme de sănătate, care prezintă ușor disconfort datorită unei banale răceli etc. Interesant este că cei mai nemulțumiți pacienți provin tocmai din această categorie, pe motiv că nu sunt văzuți rapid sau că un coleg medic își permite remarca că patologia respectivă ține de medicul de familie/Policlinică. Un motiv important pentru întârzierea rezolvării urgențelor minore (dar totuși urgențe) îl reprezintă numărul crescut de cazuri care nu țin de serviciul de urgență; acești pacienți se prezintă fie pentru că nu au găsit soluții în restul sistemului de sănătate, fie pentru că au considerat că este mai confortabil pentru ei să se prezinte în UPU, pentru a beneficia mai rapid de anumite consulturi și investigații (ex CT) care trebuiau realizate prin programare. Și o parte dintre aceștia sunt dintre cei mai nemulțumiți.
Pot să vă spun, datorită experienței mele cu serviciile de urgență din două mari capitale vest europene (atât ca medic practicant, cât și ca pacient și aparținător), că timpii de așteptare în UPU Sibiu nu sunt mai mari. În plus, de cele mai multe ori, în acele servicii nu ai acces la analizele, consulturile și investigațiile de care ai parte în serviciile de urgență din România.
• Ni se reproșează că nu dăm informații tot timpul aparținătorilor. Acest lucru este imposibil, având în vedere numărul mare de cazuri, ar însemna mai mult de jumătate din timp să ne ocupăm doar de acest lucru, în detrimentul actului medical. Majoritatea pacienților noștri sunt conștienți, cooperanți, cu un mijloc de comunicare la ei – își pot informa singuri familia despre evoluție. La final, dacă nu au înțeles ceva și vor să explicăm unui membru al familiei, facem acest lucru. În cazul pacienților critici, cu tulburări de conștiență, sau unde se doresc lămuriri suplimentare, medicul contactează familia. Nu este rea voință și nepăsare, este pur și simplu lipsă de timp.
• În mod cotidian, personalul UPU SCJU Sibiu este jignit, amenințat verbal sau chiar agresionat fizic (5 persoane agresate în ultimul an). Reamintim faptul că amenințarea verbală sau agresiunea fizică la adresa personalului medical aflat în funcțiune reprezintă faptă penală. Vă informăm că personalul UPU, în astfel de cazuri, va solicita imediat intervenția forțelor de ordine. De asemenea, este interzisă înregistrarea audio sau video fără permisiune a personalului medical aflat în serviciu.
• Referitor la activitatea colegiilor mei – nu este perfectă. Nici nu are cum să fie. Principalul nostru obiectiv este starea de sănătate și prognosticul pacientului, mai ales în condițiile unui volum de muncă imens. Unii dintre noi suntem departe de a fi cele mai amabile persoane, în condițiile în care avem foarte mulți pacienți. Iar când suntem și amenințați, lucrurile nu pot deveni mai bune. Dar vă asigur că avem toată empatia pentru cazurile grave, dramatice. Chiar dacă câteodată ne mai permitem să vorbim și fără legătură cu serviciul – actul medical este același, de calitate, aplicat cu seriozitate profesională. Iar pentru creșterea calității acestui act medical, serviciul a făcut eforturi constante în ultimii ani pentru perfecționare profesională, dovadă stând numeroasele cursuri pentru medici și asistenți medicali.
Avem medici și asistenți medicali foarte buni. Că tot apreciați filmele – nu mai departe de săptămâna trecută, unul dintre colegii mei a realizat o salvare spectaculoasă, prin troliere din elicopter, prin acoperișul unei case, pentru evacuarea unor persoane blocate în mijlocul inundațiilor (exact ca în “filmele americane”). Avem medici și asistenți medicali care intervin în prespital, intubează și efectuează drenaj toracic pe marginea drumului, exact ca cei de la London Air Ambulance sau serviciile prespitalicești de elită din Europa. Dar avem medici și asistenți medicali, marea majoritate nu atât de vizibili și „spectaculoși” profesional, dar pe care îi apreciez la fel de mult, care lucrează în UPU și fac ca acest serviciu să funcționeze în mod discret și eficient, chiar și în cele mai tragice situații ale pacienților, la orice oră, în orice zi a anului. Ei nu vor recunoaștere, nu sunt eroi, își fac serviciul (unii dintre ei de 20-30 de ani), vor doar să nu fie agresați și să nu fie aruncat cu noroi în ei, pentru un furtun care a uitat să fie deconectat de la perete sau un cearșaf care nu a fost schimbat la timp.
• Nu știu care sunt motivațiile din spatele scrierii acestui articol, dar încercați să fiți obiectiv în relatări. Cu atât mai mult cu cât se pare că ați avut parte de tratament preferențial, putând staționa atâta timp în UPU, în spațiile medicale, pentru a putea urmări atâtea aspecte.
- Eforturile făcute de către conducerea serviciului în ultimii ani au fost axate pe pregătirea personalului (s-au organizat numeroase cursuri profesionale, mulțumim pentru susținere conducerii SCJU Sibiu), îmbunătățirea dotării materiale a serviciului prin achiziționarea de aparate performante (mulțumim pe această cale din nou SCJU Sibiu, dar și societății civile, care a oferit sprijin), găsirea de soluții pentru creșterea numărului de personal și a spațiilor de consult medical și auxiliare (pentru confortul pacienților) – aceste ultime două aspecte nu au putut fi realizate deocamdată, din cauza constrângerilor financiare.
Concluzionând „realitatea cruntă” din UPU Sibiu: avem de tratat un număr foarte mare de pacienți (dintre care un procent destul de însemnat de pacienți non-urgenți, care are impact asupra timpilor de așteptare din UPU), în condițiile unui spațiu subdimensionat și a unui personal medical și auxiliar insuficient. Iar pentru aceasta, colegii mei fac eforturi considerabile, care probabil nu se percep, „stimabile“!
Medic Șef UPU-SMURD SCJU Sibiu
Dr. Csillag Paul-Bogdan
