Judeţul Sibiu a evoluat în ultimii ani la capitolul propria imagine a politicienilor. Înnoirea clasei politice locale a avut efecte şi în strategiile de marketing. Dacă mai demult politicienii apăreau pe afişe şi pe la acţiuni doar în campaniile electorale, acum s-a implementat tot mai mult modelul occidental de a fi prezent ca politician în spaţiul public tot timpul. Soluţia de pe vremuri cu „umflatul porcului în ajun”, nu mai funcţionează şi politicienii care au înţeles acest lucru au de câştigat… la capitolul alegeri. Problema este că odată ales, apare şi erodarea de imagine inerentă prin deciziile luate, care nu pot mulţumi totdeauna pe toţi.
Într-o sumară analiză a spectrului politic local am remarcat că aleşii noştri din tot judeţul, fie ei parlamentari, consilieri, primari sau politicieni numiţi în funcţii cheie se împart în trei mari categorii. Încă avem în mediul rural şi oraşele mici o largă categorie de politicieni care dispar din peisajul public imediat după ce au fost aleşi. Apoi, tot în rural, dar destui şi în oraşe şi la judeţ folosesc tehnici de marketing ocazional. Au uneori întâlniri cu alegătorii sau mai dau o declaraţie de presă, mai mult forţaţi de jurnalişti. Dar mă voi concentra acum pe cea de-a treia categorie, în vizibilă creştere, a politicianului care dedică timp, bani şi energie pentru a se promova pe toată durata mandatului. Pentru că este o vorbă în marketing: degeaba faci, dacă nu ştie nimeni că ai făcut.
Avem, astfel, politicieni prezenţi în spaţiul public des, fie că este vorba de comunicate presă, participare la evenimente, întâlniri cu alegătorii sau orice alte metode de a consolida imagina publică a respectivului. Ştiu că unii spun că anumiţi politicieni locali apar prea des în media. Dar o altă teorie ne spune că orice apariţie este bună, mai ales dacă este constantă. Pentru că omul, imaginea sa şi numele său sunt astfel inoculate în mintea alegătorului pe termen lung. Şi ştim prea bine că există o mare masă de alegători, chiar şi în judeţul Sibiu, pentru care faptul că a auzit de un anumit politician îl face în ziua votului să pună ştampila pe numele său. Atât. Fără alte motive şi argumente. Dacă a făcut şi lucruri bune de care alegătorul a auzit mereu, atunci masa electorală pentru respectivul candidat creşte.
Am ales câteva exemple, extrem de vizibile în spaţiul public judeţean de politicieni care sunt atenţi cu promovarea propriei imagini. Daniela Cîmpean, preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu, Raluca Turcan, ministrul Muncii, Bogdan Trif, deputat, Dan Barna, vicepremier, Astrid Fodor, primarul Sibiului, Gheorghe Roman, primarul Mediaşului, Gheorghe Huja, primarul Cisnădiei sau Marius Grecu, primarul Şelimbărului sunt doar câteva exemple. Avem şi câţiva primari de comune şi orăşele, dar care, firesc, se promovează la nivelul propriei comunităţi. Şi exemplele de mai sus, nu sunt singurele.
De departe în această listă, campioană este Daniela Cîmpean. Chit că şi Raluca Turcan are o echipă întreagă de imagine, dar mesajul ei se duce nu doar la Sibiu ci şi naţional, unde deputatul are probabil un interes electoral pe termen lung. Dar la nivel judeţean, Cîmpean este peste tot: de la competiţii sportive, unde participă activ, nu doar ca spectator, la evenimente culturale, dezbateri publice cu nervi sau evenimente în ruralul judeţului. O regăsim în spaţiul public de luni până duminică, iar echipa ei de imagine promovează toate aceste participări. Asta pe lângă cele ce ţin de funcţia unde a fost aleasă. Altfel spus nu avem un politician de la 9 la 17 de luni până vineri, ci unul prezent non-stop peste tot şi mediatizat ca atare.
Bogdan Trif şi Dan Barna au şi ei prezenţe media, dar sporadice, efortul lor, fiind ca în cazul lui Turcan, împărţit între Bucureşti şi Sibiu. Iar primarii Grecu şi Huja îşi concentreză mesajele periodic pe propriile comunităţi şi vecinul municipiu Sibiu. Pentru că ştim că Cisnădia, Şelimbăr şi Sibiu sunt o metropolă efectivă, chiar dacă legal, nu.
Gheorghe Roman, primarul Mediaşului, a turat motoarele la capitolul imagine abia în ultimul an. Probabil că a înţeles dictonul amintit „degeaba faci, dacă nu se ştie că faci”. Şi pe exemplul Danielei Cîmpean, echipa primarului mediatizează tot mai des acţiunile acestuia. Deşi este evident că Roman nu este „avid” de imagine, având încă o poziţie solidă în Mediaş din punct de vedere electoral, totuşi subiectul marketingului politic permanent a generat în cazul său un plus de imagine nu pentru el, ci pentru comunitatea Mediaşului.
Astrid Fodor este un caz atipic. Deşi are o echipă solidă de imagine în Primăria Sibiu, ea a ales prezenţe mai rare în spaţiul public şi a scos la înaintare de ani buni realizările instituţiei şi valorile municipiului. În campania electorală de anul trecut, acest deficit de imagine personală s-a simţit. Încă suntem un popor de alegători pentru care imaginea alesului coincide cu imaginea instituţiei şi nu realizările alesului. De la ultima campanie, apariţiile în stradă, pe şantiere şi media ale lui Astrid Fodor au crescut. Nu foarte mult însă, politica de a promova proiectele realizate fiind în continuare pe primul plan.
Iată, succint, câteva exemple locale de promovare a propriei imagini politice. Mai sunt şi altele. Este îmbucurător să vezi că aleşii din judeţul Sibiu investesc mai mult în acest capitol. Unii dintre ei au înţeles că nu este vorba doar de a câştiga alegerile, ci şi de a-ţi consolida poziţia în piaţa politică locală. Iar cu plusul lor de imagine, creşte şi plusul de imagine al instituţiei sau al comunităţii din care fac parte. Normal, apare şi reversul medaliei, când omniprezenţa publică, atrage adversarii şi atacurile directe, adesea concertate. Dar asta este altă discuţie.
