20.2 C
Sibiu
vineri, 21 iunie, 2024

EDITORIAL: Starea de criză sau cea de panică?

Știri din Județ

Oficial starea de alertă se termină în 8 martie, ora 24. După doi ani de stare de urgenţă şi apoi stare de alertă. Motivul instituirii acestora a fost pandemia de coronavirus. Dar Guvernul ne-a pregătit altceva acum: starea de criză. Curând o lege va fi trecută cu scopul clarificării acestei noi stări. Starea de criză, în conceptul legal internaţional este premergătoare stării de război. Motivul Guvernului este evident: războiul din Ucraina, ţară vecină, are un impact deja indirect asupra României. Iar riscul extinderii sale şi la noi, teoretic există. De aici şi apariţia stării de criză.

Dincolo de anunţul oficial, românii trebuie să înţeleagă că războiul de la graniţa României de est şi nord are efecte puternice deja şi la noi în ţară. Da, Guvernul se pregăteşte legal pentru a primi mai multe trupe NATO pe teritoriul ţării. Şi pentru a putea mobiliza la nevoie rezerviştii ţării. Apropo, limita de vârstă pe noua lege s-a extins la 63 de ani pentru ca un rezervist să fie mobilizat în caz de nevoie.

Publicitate

Am scris cum mulţi români s-au mobilizat exemplat să ajute refugiaţii ucraineni. Chiar dacă încă la noi în ţară nu au venit aşa mulţi, iar majoritatea folosesc România doar ca teritoriu de tranzit. Dar, majoritatea românilor resimt deja efectele războiului în propriul buzunar. Creşterea de la o zi la alta a preţului la combustibil, măririle preţului la gaze anunţate, creşterea preţului la alimente – toate sunt generate şi de război, nu doar de inflaţia tipic naţională.

Problema este că mulţi români au căzut deja în capcana panicii. Retorica războiului i-a speriat pe mulţi şi au luat cu asalt serviciile de paşapoarte şi casele de schimb valutar. Deşi pentru a circula oriunde în UE, ai nevoie doar de buletin, mulţi români vor acum paşaport. Iar presiunea pe cumpărarea masivă de euro se vede prin creşterea artificială a cursului de schimb în piaţă. Şi lipsa de euro. Pentru că băncile şi casele de schimb nu au prevăzut că asta va fi reacţia românilor: de a goli economiile în lei pentru a schimba banii în euro. Ambele elemente sunt efectele panicii şi ale lipsei de informare corecte.

Ar trebui să ne îngrijoreze mai tare creşterea preţurilor la energie, combustibil şi alimente, decât lipsa temporară a euro de pe piaţă. Pentru că euro se pot aduce rapid în ţară, dar preţurile nu vor scădea. Bursele mari ale lumii sunt pe pierderi de zile bune, iar preţurile de tranzacţionare a petrolului şi gazului natural cresc vertiginos. Iar efectele le vom resimţi luni de zile de acum încolo.

Deşi nu rămân mulţi refugiaţi ucraineni în România, numărul lor va creşte în lunile ce urmează şi aceştia trebuie integraţi în societate, la şcoli, locuri de muncă, locuinţe. Soluţiile adoptate de voluntari şi instituţii de găzduire a lor sunt temporare. Dar un război îndelungat va obliga refugiaţii să stea mult mai mult timp departe de casele lor. Pentru ei trebuie gândite de autorităţi soluţii şi pe termen lung.

Panica este periculoasă. Şi oricât vor instituţiile statului să minimalizeze situaţia reală, când adoptă starea de criză dau un semnal mai puternic celor care şi aşa deja se tem. Ori România este plină de fricoşi. Oameni care au auzit de ororile războiului şi la un semn vor să fugă din calea lui. Iar tehnologia şi comunicaţiile de astăzi dau posibilitatea oricui să afle informaţii. Numai că a le cerne este foarte greu. Şi mulţi se lasă influenţaţi de informaţii trunchiate sau false ori alarmiste. Şi de aici la panică, mai este doar un pas.

Totuşi, nu pot să nu fiu de acord parţial cu ei, după principiul unui proverb: Paza bună trece primejdia rea. Dar cu o condiţie: să fim corect informaţi.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele Știri