Anul 2024 se știe de mult timp este un electoral. Totuși, guvernanții au lăsat pe ultimul moment deciziile privind organizarea alegerilor. Și astăzi au venit cu ele: comasarea europarlamentarelor cu localele în 9 iunie, alegeri prezidențiale în septembrie și parlamentare în 8 decembrie. Fiecare set de alegeri a fost gîndit strategic.
Să începem cu cele prezidențiale. Faptul că au decis să le mute în septembrie, cu 2 luni înainte de perioada când se desfășurau de obicei a suprins pe unii, nu și pe mine. Devine evident motivul: Iohannis va deveni liderul NATO cu data de 1 octombrie. Nu mai putea rămâne și președintele României. Așa că PSD și PNL i-au făcut hatârul și au mutat alegerile prezidențiale.
Apoi au mutat și cele locale din septembrie, înapoi în iunie, unde le era localul. Dar le-au comasat cu europarlamentarele pentru eficiență, spun ei. În realitate, mutarea și comasarea au alte motive. În primul rând mutarea mai devreme și anunțarea tardivă a alegerilor a avut scopul de a prinde pe picior greșit pe cei de la AUR și partidele mici. Acestea mereu caută candidați până în ultima clipă. Iar ei știau că alegerile vor fi în septembrie.
Comasarea cu europarlamentarele are rolul de a influența votul pe linie pe toate buletinele de vot după puterea de influență a primarilor în funcție. În peste 50% din localitățile din România aceiași primari vor fi re-aleși. Este o chestiune certă, mai ales cu scăderea prezenței la vot și cu votul într-un singur tur. Ori primarii au puterea să influențeze tot votul din 9 iunie. Omul, nu doar de la țară, are tendința să voteze pe linie același partid pe toate buletinele de vot. Nu toți fac asta, dar aproximativ 75%. De aici rezultă scoruri mai mari pentru noua alianță PSD-PNL.
Pentru că avem o noutate în 9 iunie. PSD și PNL vor candida pe o singură listă la europarlamentare într-un efort de a înfrânge AUR. Dacă experimentul le reușește, la alegerile din 8 decembrie, parlamentare, vom avea din nou o singură listă PSD-PNL. Dacă, însă, experimentul de la europarlamentare dă chix, vor candida separat. În același timp, tot în 9 iunie, la alegerile locale, PSD și PNL vor avea candidați și liste separate. Rezultă, din cele explicate mai sus, că speră că cumuleze voturile de la locale și la europarlamentare și astfel să învingă AUR. Apoi, în Parlamentul European se vor despărți în familiile politice tradiționale.
Până la alegerile din 9 iunie mai sunt 109 zile. Dar până la depunerea candidaturilor pentru alegerile locale este timp și mai scurt. Conform legii, canidaturile la primărie și consiliul local se depun cu minim 40 de zile înainte de data alegerilor. Rezultă că toți candidații mai au 69 de zile. Dacă la PSD și PNL nu este o problemă, fiind partide mari cu structuri în teritoriu, situația e alta la USR și AUR. Iar la restul partidelor e chiar dramatică.
Dar există și un mare risc pentru guvernanți. Ca votul de la europarlamentare, unde acum AUR este cotat foarte bine, să se răsfrângă și pe buletinele de vot locale. Teoria spune că acest lucru nu se prea poate. La locale se votează omul, nu partidul. Corect, dar teoria merge la comune și orașe, dar mai puțin la Consilii Județene, unde votul este mai mult politic, decât pe individ. Și ne putem trezi cu multe locuri de consilii locale și județene câștigate de AUR, fără ca măcar să aibă structuri puternice în respectivele zone.
USR mizează ca la poker totul pe alegerile europarlamentare. Dar comasarea îi cam face praf în privința alianței lor cu PMP și Forța Dreptei. Se pare că vor face precum PSD-PNL. Vor merge la europarlamentare pe liste comune, iar la locale pe liste separate. Doar că pe ei, asta îi va dezavantaja enorm. Nu sunt partide mari, niciunii și împrăștierea voturilor riscă să îi scoată și din consiliile locale și județene în multe zone. Dacă tot pun miza toată pe alegerile din 9 iunie, ar trebui să meargă pe listă comune și la locale, pentru a avea o șansă.
Dar indiferent de toate teoriile, votul se bazează pe oameni. Însă, doar pe acei oameni prezenți la vot, nu pe comentatorii de pe internet. Ori prezența la vot a scăzut la fiecare ciclu electoral și nici acum nu va trece de 30-34%. Iar din aceștia, avem nucleele de partid din teritoriu, unde PSD și PNL stau foarte bine. Apoi avem pensionarii, o masă de vot încă disciplinată. Și restul votanților din diferite categorii sociale.
Să nu uităm că la vot merg mai ales cei disciplinați și nemulțumiții, ultima categorie fiind extrem de periculoasă în acest an: sunt votanții AUR. Ori acest partid poate răsturna toate teoriile, așa cum a făcut-o într-un plan minor la alegerile parlamentare din 2020. Acum sunt mult mai bine organizați, mai mulți și cu o mult mai mare priză la public, conform sondajelor. Iar rezultatul lor de la alegerile din iunie va genera un posibil val care îi va propulsa și la alegerile prezidențiale și parlamentare.
