Ursul împușcat în noaptea de 9 spre 10 iulie la Sebeșu de Sus era un mascul de aproximativ doi ani, care revenise în mod repetat în aceeași gospodărie. Primăria Racovița susține că animalul a încercat să intre într-o casă în care se afla inclusiv o femeie însărcinată și că, la sosirea echipei de intervenție, ar fi încercat să-i atace pe membrii acesteia.
În aceste condiții, împușcarea ursului avea un temei prevăzut de legislația actuală. Documentele transmise de Primăria Racovița către Sibiu Independent nu demonstrează însă că toate etapele procedurale au fost respectate. Medicul veterinar nu a ajuns la fața locului, nu apare în raportul intervenției și nu l-a semnat. Primăria nu a transmis nici înregistrarea discuției telefonice prin care acesta ar fi participat la evaluarea situației.
Mai mult, instituția arată că din echipă a făcut parte un echipaj al IPJ Sibiu, deși OUG 81/2021 menționează, în actuala formă, ca membri ai echipei reprezentanți ai Jandarmeriei sau ai Poliției Locale, nu ai Poliției Române.
Ursul revenise de patru ori în aceeași gospodărie
Sibiu Independent a solicitat Primăriei Racovița documentele intervenției după ce, în 10 iulie, a publicat informațiile despre împușcarea ursului din Sebeșu de Sus.
Conform răspunsului transmis redacției, prezența exemplarului fusese semnalată de patru ori în aceeași gospodărie. Ursul mai fusese văzut pe străzile localității și chiar în stația de autobuz.
Primăria susține că au existat șapte apeluri la 112 și 16 sesizări scrise. Animalul ar fi provocat anterior pagube, distrugând hrana destinată animalelor domestice.
Autoritățile au stabilit că este vorba despre același exemplar pe baza imaginilor camerelor de supraveghere și a intervențiilor precedente. Primăria consideră că ursul devenise „habituat”, adică își pierduse reacția naturală de evitare a oamenilor.
Totuși, imaginile camerelor, copiile apelurilor la 112 și cele 16 sesizări scrise nu au fost transmise redacției.
Două alungări înaintea împușcării
Primăria a trimis trei rapoarte de eveniment. Acestea arată că prima intervenție a avut loc în dimineața zilei de 16 iunie, iar cea de-a doua în noaptea de 8 spre 9 iulie. În ambele situații s-a intervenit prin alungare.
Raportul din 16 iunie consemnează un nivel de risc mare și faptul că animalul se afla în intravilan. Cu toate acestea, formularul este incomplet: medicul veterinar nu este menționat, iar rubrica sa de semnătură este goală.
Raportul privind intervenția din 8 iulie indică alungarea ursului din apropierea gospodăriei. Rubrica privind nivelul de risc nu este însă completată. Și acest document este nesemnat de medicul veterinar.
Deși Primăria vorbește în răspuns despre rapoarte din 16 iunie, 9 iulie și 10 iulie, datele incidentelor consemnate în documente sunt, în realitate, 16 iunie, 8 iulie și 9 iulie. Datele de 9 și 10 iulie sunt cele la care au fost înregistrate administrativ ultimele două rapoarte.
Proprietarul s-a refugiat în casă
În noaptea de 9 iulie, în jurul orei 23:30, ursul a intrat din grădină în curtea unei locuințe de pe strada Plaiului. Potrivit Primăriei, animalul s-a întâlnit cu proprietarul, care a reușit să se refugieze în casă.
„Ursul a încercat să intre în locuință. În casă se afla familia proprietarului, inclusiv o femeie însărcinată. Când echipa de intervenție a ajuns la fața locului, ursul a încercat să atace membrii echipei”, se arată în răspunsul Primăriei Racovița.
Animalul nu s-ar fi retras la zgomotele produse de echipă, așa cum se întâmplase la intervențiile anterioare.
Zona a fost securizată, iar populația a fost avertizată prin RO-Alert. În momentul folosirii armei, în zonă se mai aflau, potrivit Primăriei, doar membrii echipei de intervenție. Proprietarii rămăseseră adăpostiți în casă.
Trei focuri trase asupra ursului
Decizia împușcării a fost luată de viceprimarul comunei Racovița, care conducea echipa de intervenție. Focurile au fost executate de personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic.
Primăria precizează că au fost trase trei focuri:
„S-au tras trei focuri de armă asupra ursului, pentru că, fiind noapte, nu se dorea o urmărire lungă a unui animal periculos rănit.”
Ursul a fost găsit mort după gardul gospodăriei. Raportul îl descrie ca fiind un mascul de aproximativ doi ani, cu o greutate de circa 50 de kilograme. În răspunsul oficial, greutatea este estimată între 50 și 70 de kilograme.
Ursul a fost apreciat de echipa de intervenție ca fiind un mascul de aproximativ doi ani. În raport a fost consemnată o greutate de 50 de kilograme, în timp ce răspunsul Primăriei indică un interval estimativ de 50-70 de kilograme. O greutate de 50 de kilograme este posibilă pentru un exemplar de această vârstă, dar documentele nu arată că animalul a fost cântărit sau că vârsta i-a fost stabilită prin examinarea danturii.
Cadavrul a fost preluat de gestionarul fondului cinegetic. Nu a fost efectuată o necropsie sau o examinare sanitar-veterinară, dar Primăria afirmă că au fost recoltate probe biologice.
Lipsa necropsiei nu înseamnă, prin ea însăși, încălcarea OUG 81/2021. Recoltarea probelor biologice este însă obligatorie, iar acestea trebuie trimise către banca națională de probe administrată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Primăria nu a precizat unde și când au fost expediate probele.
Legea permitea împușcarea în această situație
OUG 81/2021 a fost modificată substanțial prin OUG 60/2025, aprobată în mai 2026 prin Legea 73/2026.
În forma legislativă aplicabilă la data incidentului, un urs mai mare de un an, semnalat în intravilan, poate fi alungat, tranchilizat și relocat sau extras prin eutanasiere ori împușcare.
Împușcarea este permisă atunci când:
- ursul prezintă un pericol concret și imediat;
- viața ori integritatea persoanelor sunt amenințate;
- bunurile oamenilor sunt puse în pericol concret și imediat;
- membrii echipei de intervenție sunt în pericol;
- exemplarul este habituat.
Procedura de evaluare a riscului clasifică drept risc mare situațiile în care ursul intră în gospodării, lansează un atac asupra oamenilor ori atacă animale domestice.
Prin urmare, dacă împrejurările descrise de Primăria Racovița sunt exacte — intrarea repetată în gospodărie, tentativa de pătrundere în casă, refuzul de a se retrage și atacul asupra echipei — condițiile materiale pentru împușcarea imediată erau îndeplinite.
Legea nu mai obliga echipa să încerce, în acea noapte, tranchilizarea și relocarea înaintea împușcării. Faptul că animalul avea peste un an, se afla în intravilan și manifesta un pericol concret și imediat permitea alegerea directă a acestei metode.
Decizia a fost luată de viceprimar, așa cum prevede legea, iar arma a fost folosită de personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic, singura categorie autorizată să execute împușcarea în această situație.
Medicul veterinar lipsește din toate cele trei rapoarte
Problema principală rezultată din documente este participarea medicului veterinar.
Primăria Racovița avea un contract valabil cu societatea FIA VET, semnat în 25 mai 2026. Contractul obligă medicul veterinar să asigure prezența la intervențiile imediate, să participe la analiza gradului de risc și să completeze raportul evenimentului. Dacă nu putea participa, trebuia să asigure un înlocuitor.
Primăria recunoaște că medicul veterinar nu a ajuns la fața locului înainte de împușcare:
„Medicul veterinar a fost contactat telefonic, dar s-a intervenit de urgență, până să ajungă la fața locului.”
Legea permite membrilor echipei să comunice de la distanță. Dar OUG 60/2025 cere ca aceste comunicări să fie înregistrate și păstrate. În plus, analiza de risc necesară împușcării trebuie realizată de reprezentantul autorității locale, personalul gestionarului și medicul veterinar.
În răspunsul transmis redacției, la solicitarea documentelor privind participarea veterinarului, Primăria a scris: „nu e cazul”. Nu a transmis o înregistrare a convorbirii, un proces-verbal al consultării sau o confirmare din partea medicului.
Numele medicului veterinar nu apare în raportul împușcării, iar rubrica destinată semnăturii sale este necompletată. Aceeași situație se regăsește și în rapoartele intervențiilor din 16 iunie și 8 iulie.
Raportul final este semnat de reprezentantul autorității locale, de personalul tehnic al gestionarului și de reprezentantul structurii de ordine publică. Legea actuală cere semnătura majorității membrilor, condiție aparent îndeplinită. Semnăturile nu rezolvă însă problema separată a participării medicului veterinar la analiza de risc.
IPJ Sibiu apare în locul Jandarmeriei sau Poliției Locale
O altă neclaritate privește structura echipei.
Primăria susține că aceasta a fost formată din viceprimar, reprezentantul fondului cinegetic, un echipaj IPJ Sibiu și un echipaj SMURD. Medicul veterinar este menționat separat, doar ca fiind contactat telefonic.
În raportul evenimentului, la rubrica destinată reprezentantului Jandarmeriei este trecut un agent din cadrul unui post de poliție al IPJ Sibiu.
OUG 81/2021 prevede însă că echipa este formată din primar sau viceprimar, personal al Jandarmeriei ori Poliției Locale, personal tehnic al gestionarului și medicul veterinar. Polițiștii din Poliția Română pot participa la securizarea zonei, dar nu sunt enumerați de actuala formă a legii ca înlocuitori ai jandarmilor sau polițiștilor locali în componența echipei.
SMURD poate asigura măsurile medicale preventive, dar nu este membru al echipei care face analiza de risc.
Concluzie: împușcarea avea temei, procedura nu este dovedită complet
Din documentele disponibile rezultă că motivele de fond pentru împușcarea ursului se încadrau în prevederile legale. Animalul se afla în intravilan, avea mai mult de un an, intrase într-o gospodărie, revenise după două alungări și, potrivit autorităților, încercase să intre într-o locuință și să atace echipa.
Nu există însă suficiente documente pentru a afirma că întreaga procedură a fost respectată fără abatere.
Participarea medicului veterinar la analiza de risc nu este dovedită, comunicarea telefonică nu a fost pusă la dispoziție, iar acesta nu apare în niciunul dintre cele trei rapoarte. Componența echipei diferă, de asemenea, de formula prevăzută expres de lege, IPJ Sibiu fiind indicat în locul Jandarmeriei sau Poliției Locale.
Așadar, împușcarea ursului nu apare, pe baza faptelor comunicate, ca lipsită de temei legal. Dar documentele Primăriei Racovița lasă neclar dacă procedura obligatorie care trebuia să fundamenteze decizia a fost urmată și consemnată integral.
