Se împlinesc astăzi, 30 septembrie, 11 ani de la moartea Lucreției Ciobanu, una dintre marile voci ale muzicii populare românești. Originară din zona Sibiului și profund legată de tradițiile pastorale ale Mărginimii, artista supranumită „Doamna Munților” și-a construit o mare parte din repertoriu din cântecele ciobanilor, ale muntelui și ale satului transilvănean.
Lucreția Ciobanu a murit în 30 septembrie 2015, la București. Avea 90 de ani și mai puțin de o lună până la împlinirea vârstei de 91 de ani.
A rămas în memoria publicului drept „Doamna Munților”, un nume legat direct de repertoriul său. O bună parte dintre cântecele pe care le-a făcut cunoscute vorbeau despre munte, ciobani, turme, dor, plecarea oilor și lumea satului transilvănean.
Copilăria din Topârcea a rămas în cântecele ei
Lucreția Ciobanu, născută Lucreția Arcaș, a venit pe lume la 27 octombrie 1924, în Topârcea, astăzi sat aparținător orașului Ocna Sibiului.
Copilăria petrecută în județul Sibiu avea să-i marcheze întreaga carieră artistică. A crescut ascultând cântecele mamei, muzicanții satului și doinele oierilor, într-o lume în care cântecul popular făcea parte din viața de zi cu zi.
La doar 14 ani a plecat la București pentru a-și continua studiile. Capitala avea să devină locul în care și-a construit cariera, dar legătura cu locurile natale și cu folclorul sibian nu s-a rupt niciodată.
Mai târziu, când a început să-și formeze propriul repertoriu, s-a întors spre cântecul pe care îl cunoscuse în copilărie. A cules melodii populare și a căutat să păstreze specificul cântecului transilvănean și, mai ales, al celui păstoresc.
Din repertoriul său au rămas cântece precum „Pleacă oile la munte”, „Ridică-te, negură”, „Bate vântu-n curmătură”, „Cine n-are dor pe vale” sau „Ia uitați-vă, feciori!”.
„Doamna Munților”
În 1953, Lucreția Ciobanu a fost laureată a Festivalului Mondial al Tineretului, iar în deceniile următoare numele său a devenit unul dintre cele mai cunoscute ale muzicii populare românești.
A cântat alături de importante orchestre și ansambluri din România și a dus repertoriul păstoresc transilvănean și peste hotare.
Pentru publicul din Sibiu însă, Lucreția Ciobanu a rămas mai ales artista care a transformat lumea ciobanilor, a muntelui și a satului într-un repertoriu cunoscut de o țară întreagă.
Vocea sa puternică, stilul sobru și apropierea de cântecul autentic au făcut-o ușor de recunoscut într-o perioadă în care muzica populară românească avea unele dintre cele mai mari nume ale sale.
Ultima mare întâlnire cu Sibiul
Unul dintre momentele simbolice ale ultimilor ani din viața artistei s-a petrecut în august 2013, în Piața Mare din Sibiu.
Consiliul Județean Sibiu îi acordase titlul de Cetățean de Onoare al județului Sibiu, distincția fiind înmânată în cadrul Festivalului „Cântecele Munților”.
Ajunsă aproape de vârsta de 89 de ani, Lucreția Ciobanu a urcat atunci din nou pe scenă.
Mesajul transmis sibienilor a rezumat poate cel mai bine legătura sa cu aceste locuri:
„V-am cântat peste 50 de ani și v-am iubit.”
Artista vorbea atunci despre cântecele născute în lumea muntelui și despre atașamentul său față de folclorul locurilor din care provenea.
Numele Lucreției Ciobanu merge mai departe la Sibiu
Moartea artistei, în 30 septembrie 2015, nu a încheiat însă povestea „Doamnei Munților” la Sibiu.
În memoria sa a fost inițiat Festivalul-Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreția Ciobanu”, organizat la Sibiu pentru descoperirea și promovarea tinerilor interpreți și pentru păstrarea repertoriului popular autentic.
Festivalul îi poartă și astăzi numele și continuă să aducă pe scenă tineri interpreți din mai multe zone folclorice ale țării.
Este una dintre cele mai potrivite forme prin care memoria unei interprete poate rămâne vie: nu doar prin fotografii și înregistrări vechi, ci prin alte generații care urcă pe scenă și duc cântecul mai departe.
La 11 ani de la dispariția Lucreției Ciobanu, vocea sa continuă să fie ascultată. Pentru județul Sibiu și pentru lumea folclorului transilvănean, „Doamna Munților” rămâne una dintre artistele care au transformat cântecul acestor locuri într-un patrimoniu cunoscut în întreaga Românie.
